Acel Isus din inima ta

Publicat în Dilema Veche nr. 194 din 28 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

(A. P.) O după-amiază de duminică şi o bătaie discretă în uşă. Apoi, din ce în ce mai insistentă. Erau trei: o americancă supraponderală, îmbrăcată într-un sarafan larg, cenuşiu, un soi de "uniformă de lucru", soţul ei - un bărbat sobru, cu părul alb - şi translatorul - o fătucă timidă, cu părul uns şi coşuri pe bărbie, care vorbea engleză cu puternic accent moldovenesc. Fata m-a întrebat în română "dacă îl primesc pe Isus". Femeia mă privea fix, bărbatul clipea neliniştit. N-am închis uşa pentru că, nu ştiu de ce, micul grup îmi amintea de copiii colindători din seara de Crăciun. Erau, în felul lor, inocenţi. Ce trebuie să fac? Să repet o scurtă "poezie" după ei. Am zîmbit îngăduitor. Americanca a început să recite, iar fata - să traducă. Nu-i nevoie, ai spic ingliş. "Poezia" n-a durat mult şi am recitat-o cu toţii în prag. În momentul în care am rostit "Amin", faţa femeii s-a destins într-un zîmbet larg. Mi-a întins profesional mîna: "Congratulations!". "De acum încolo, Isus va fi veşnic în inima ta!" - a completat-o fata. Mi-au întins nişte broşuri colorate şi m-au informat că sîntem vecini. M-au întrebat dacă pot să mai vină şi altă dată. Probabil ca să se convingă dacă Isus încă mai e acolo unde l-au pus ei. Le-am spus că nu mă deranjează, doar să dea un telefon înainte. Am închis uşa, nu înainte de a-i surprinde cum ciocăneau discret la bătrînul colonel de vizavi. "Nu plătesc! N-am televizor, n-am radio! De ce mi-aţi băgat taxa asta?" - vocifera colonelul. S-au întors peste vreo săptămînă. Pe ea o chema Sarah, pe el - George, iar pe fată - Mihaela. Mai erau însoţiţi de un tînăr, vecinul meu de la 3. Proaspăt ras, cămaşă albă, cravată, o chitară. Mai întîi au ţinut o prelegere despre Biblie. Biblia lor (nu voi divulga numele sectei, oricum era una destul de obscură). Am ascultat şi am fumat, căci eram la mine acasă. Aşadar... Biblia lor e la fel ca Biblia noastră, doar că fiecare verset este explicat şi interpretat prin nişte note de subsol. Important este să citeşti mai întîi notele şi după-aia versetul. Altfel rişti să te rătăceşti prin hăţişurile credinţei. Sarah a luat o gură din sucul natural fără zahăr pe care îl cumpărasem pentru musafiri, George şi-a dres glasul, Mihaela mi-a dat nişte foi cu versuri, iar vecinul şi-a acordat chitara. Brusc, au început să cînte. Era un imn închinat lui Isus. Cînd l-am văzut pe vecinul de la 3 jucînd badminton în faţa blocului cu un alt tinerel, tot cu cămaşă albă şi cu cravată, mi-am dat seama că sînt destul de mulţi. Abia atunci am început să-i observ. Pe George - cum îşi parca jeep-ul. Pe Sarah - cum venea de la cumpărături împreună cu alte "surori". Pe acei "vecini" care aveau un loc de muncă stabil, "la birou", adică într-un apartament închiriat de la scara A, de unde plecau broşurile şi alte "materiale didactice". De altfel, începeai să-i recunoşti după zîmbet. Zîmbetul lui Sarah, liderul lor spiritual sau, pur şi simplu, şefa "filialei". Am fost invitată acasă la Sarah şi la George, la cină. Acesta era momentul în care ar fi trebuit să mă integrez în "familie". Ne-am adunat cu toţii în jurul mesei pe care erau boluri cu salată, cartofi, fără carne, fără alcool. George a fost cel care a spus rugăciunea, urmată de o conversaţie lejeră despre Isus, dar şi de alte aspecte ale vieţii: canicula, produsele de la Mega Image, educaţia copiilor, stîrpirea gîndacilor de bucătărie. După-masă, s-au cîntat vreo două imnuri, cam fără vlagă, apoi invitaţii s-au grupat în "bisericuţe". Cu Sarah nu se putea discuta decît despre credinţă şi despre picioarele ei umflate din cauza căldurii. Însă, după toate aparenţele, era o femeie cumsecade din Sud, provenea dintr-o familie numeroasă de oameni simpli, trăise într-o comunitate al cărei singur loc de întîlnire şi de bîrfă fusese biserica. Tot acea biserică a lor o remarcase pentru "merite deosebite", adică pentru faptul că putea să scrie un text în limba engleză fără greşeli de ortografie, şi o trimisese mai întîi în Germania, unde nu i-a mers tocmai bine, apoi în Europa de Est. Soţul ei, George, nu era prea vorbăreţ. Prefera să încuviinţeze tot ce spunea Sarah. Aveau împreună doi copii, undeva prin State. Mihaela era căsătorită tot cu un "frate", care lucra "la birou". "Eu sînt din Suceava. Pînă să-i cunosc pe ei, eram vînzătoare la Pîine... m-au învăţat engleză, m-au trimis la Londra. Păi, ce, crezi că visam eu înainte că o să ajung în Anglia? Am stat acolo trei luni... apoi aici, la Bucureşti. L-am cunoscut pe Viorel. Ne plătesc chiria la apartament, lui îi dau un salariu." Cu alte cuvinte, le-au dat o pîine. Mai tragică mi s-a părut povestea doamnei trecute de 40 de ani, cu o faţă obosită, cu un tremur permanent al bărbiei. "Aveam mari probleme acasă. M-a părăsit bărbatul, m-a lăsat singură cu un copil... Eram disperată, am făcut o depresie." Unii iau pentru asta Zoloft, ea însă a căutat un alt sprijin. La o ţigară, pe palierul blocului, l-am descoperit şi pe adevăratul impostor. Era tinerelul amator să joace badminton cu vecinul. "Vreau să plec în State. Legal. Cred că se poate rezolva!" Ştiai că vei fi obligat să trăieşti în "comunitate" în cine ştie ce orăşel prăpădit, că te vor controla dacă te rogi dimineaţa, la prînz şi seara, că vor veni să-ţi tundă cu forţa peluza, ca după-aia să fii nevoit să le-o tunzi pe a lor, în spiritul solidarităţii "frăţeşti"? "Toate astea îs baliverne. Nu vezi că-s nişte oameni drăguţi? Măcar să ajung acolo şi după-aia văd eu cum scap de ei..." Şi cu acel Isus din inima ta cum te împaci? "Deocamdată sîntem prieteni!" După vreo jumătate de an, Sarah şi George s-au mutat la Timişoara ca să cîştige noi adepţi. "Cuibul" de pe Calea Moşilor s-a destrămat peste noapte. Mihaela şi Viorel (împreună cu copilul lor nou-născut) au urmat-o pe Sarah. Doamna de 40 cică e alcoolică. Tinerelul cu visuri de emigrant a plecat pînă la urmă undeva prin Italia. "Biroul" de la parter a fost închiriat unor arabi. Doar pe vecinul de la 3 îl mai văd tot cu cămaşa sa albă încheiată pînă în gît, cu cravata impecabilă, umblînd de colo-colo cu chitara în spate.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
„Iuda“ care i-a trădat pe luptătorii anticomuniști, plătit regește. Povestea legendarului Ogoranu care nu a putut fi prins de Securitate timp de aproape trei decenii
Banda lui Ion Gavrilă Ogoranu, din care făceau parte unii din cei mai vestiți luptători anticomuniști, a fost anihilată după au fost infiltrați trădători. Informatorii Miliției și ai Securității primeau bani grei pentru informații despre partizani.
image
Joburile de rutină cresc riscul de declin cognitiv cu 66% și de demență cu 37%, potrivit unui studiu
Conform unui nou studiu, activitatea intensă a creierului la locul de muncă ar putea da roade nu numai în ceea ce privește avansarea în carieră, ci ar putea, de asemenea, să protejeze cogniția și să contribuie la prevenirea demenței pe măsură ce înaintezi în vârstă.
image
Rujeola a început să-i ucidă și pe părinții nevaccinați. Număr record de cazuri
În România avem epidemie de rujeolă, iar situația devine din ce în ce mai gravă: săptămâna trecută s-a înregistrat un record de îmbolnăviri.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.