China, în căutarea legitimității

Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
China, în căutarea legitimității jpeg

Democrația liberală se confruntă cu o criză de legitimitate – sau, cel puțin, așa ni se spune. Oamenii nu mai au încredere în guvernarea elitelor liberale și tot mai multă lume crede că oferta actuală de democrație este o păcăleală. Acest sentiment este reflectat de succesul populiștilor în Europa și în SUA, și de întorsătura autoritaristă a guvernărilor din Turcia, Brazilia, Filipine și din alte țări. De fapt, democrația liberală e pusă la încercare nu doar la ea acasă, în inima Europei și a Americii, ci la nivelul întregului mapamond.

E îndeobște acceptat că democrațiile nu se războiesc unele cu altele. În discursul său de la Chicago din 1999, prim-ministrul britanic de atunci, Tony Blair, susținea cu tărie că „propagarea valorilor noastre ne conferă siguranță“, făcîndu-i pe unii să-și reamintească de previziunile timpurii ale lui Francis Fukuyama, potrivit cărora triumful mondial al democrației liberale va însemna sfîrșitul istoriei. Faptul că, mai tîrziu, Rusia și China nu au confirmat scenariul lui Fukuyama a reînviat, previzibil, teama de un nou Război Rece. Mai precis, „creșterea economică a Chinei“ e interpretată ca un afront la adresa Occidentului.

În această lectură, transferurile pașnice de putere internațională sînt posibile numai între state care împărtășesc aceeași mentalitate. Astfel, în prima jumătate a secolului XX, Marea Britanie a putut „preda ștafeta“ în condiții sigure Statelor Unite, și nu Germaniei. În ziua de azi, se spune îndeobște, China reprezintă un afront ideologic și geopolitic deopotrivă, la adresa unei hegemonii occidentale aflate în declin.

Această perspectivă e contestată vehement de omul de cultură chinez Lanxin Xiang. În noua și fascinanta sa carte Căutarea legitimității în politica chineză, Xiang își îndreaptă atenția de la criza guvernării din Occident spre criza guvernării din China.

Ceea ce e, într-o anumită măsură, un teritoriu familiar. Politologii occidentali consideră, în mod tradițional, că democrația constituțională e singura formă stabilă de guvernare. De aceea, ei susțin că statul monopartinic chinez, importat din bolșevism, este condamnat și că protestele actuale din Hong Kong anticipează destinul Chinei continentale.

Contribuția lui Xiang constă în punerea sub semnul întrebării a viziunii occidentale general acceptate, potrivit căreia China fie se integrează în Occident, încercînd să-l distrugă, fie clachează sub presiunea violenței și a haosului intern. Alternativa pe care el o propune este un regim constituțional cu specific chinez, bazat pe un confucianism modernizat.

Xiang este un patriot chinez, fără să fie un susținător orb al președintelui Xi Jinping. Cel mai interesant capitol al cărții analizează modul în care Occidentul a desconsiderat sistematic realizările Chinei. Xiang arată cum, în secolul al XVII-lea, efortul de inspirație iezuită de a reconcilia creștinismul și confucianismul (în „Controversa Riturilor“), a eșuat în fața refuzului protestant al oricărei forme de idolatrie. În această accepție, calea armonioasă a „co-evoluției“ prin „guvernare virtuoasă“ a fost permanent blocată de Iluminism – interpretat de Xiang ca o expresie seculară a protestantismului militant. China nu a avut acest zel militant: era mulțumită cu situația în care se afla. După cum remarca odinioară fostul secretar de stat Henry Kissinger: „Țara făgăduinței este China. Și chinezii se află deja acolo“.

Gînditorii iluminiști cei mai de seamă au contribuit la o critică „universalistă“ a Chinei. Doctrina separației puterilor a lui Montesquieu, bunăoară, era promovată conștient ca unică alternativă la „despotismul asiatic“. Hegel a respins sistemul chinez din motive teleologice, argumentînd că lipsa unei conștiințe de „Spirit“ a condamnat China la inerție și stagnare (punct de vedere susținut mai tîrziu și de Karl Marx). Iar Adam Smith a spus despre China că nu a mai înregistrat nici un progres economic după secolul al XII-lea, deoarece îi lipsesc instituțiile libere.

Pe la 1800, toate aceste curente s-au reunit într-o viziune socială darwinistă asupra progresului, în care rasele erau plasate pe o scară ierarhică a realizărilor – o perspectivă influențată considerabil de superioritatea militară occidentală și de confruntările cu rasele „inferioare“. Această abordare universalistă a consolidat viziunea occidentală condescendentă, superioară și disprețuitoare asupra Chinei. Economiștii și filozofii occidentali nu priveau sistemul de guvernare chinez ca pe o contribuție la capitalul mondial de înțelepciune umană, ci ca pe o cauză a „înapoierii“ țării. Verdictul lor, potrivit căruia Vestul îi era superior Chinei în toate privințele, mai puțin în materie de porțelanuri, nu a lăsat loc pentru o acomodare culturală.

Această viziune prejudiciabilă a ignorat însă remarcabilul record de stabilitate din vremea doctrinei Mandatului Celest. Observatorii străini au interpretat greșit acest sistem – „clădit pe o schemă clar definită“, după cum îl descrie Xiang, „legitimat, la vîrf, printr-o descendență regală“, „cu un stat administrat de o nobilime luminată“ – ca pe o rețetă a stagnării.

Xiang argumentează că recenta creș-tere economică a Chinei e, pur și simplu, o „restaurare“ a bunăstării de care se bucura țara înainte ca ingerințele occidentale din secolul la XIX-lea să-i tulbure sistemul armonios. Estimările istorice ale PIB-ului per capita făcute de regretatul Angus Maddison sugerează însă că „retardul“ economic al Chinei a început cu mult înainte de întîlnirea cu Vestul. Între 1500 și 1870, venitul per capita a rămas în jur de 600 USD, în timp ce în Anglia acesta s-a cvadruplat (de la 714 USD la 3.190 USD), el dublîndu-și valoarea chiar și în Spania.

Stabilitatea politică a Chinei și absența relativă a violențelor au fost obținute în detrimentul dinamismului economic, nu în armonie cu acesta. Creșterea economică a Vestului s-a bazat, dimpotrivă, pe o respingere a unității organice a moralei, politicii și economiei – atît de apreciată de Xiang.

Poziția lui Xiang cu privire la modul în care confucianismul ar putea fi integrat într-o ordine mondială creată de Vest rămîne vagă. El consideră că liderii chinezi se amăgesc atunci cînd speră că retorica marxistă va menține legitimitatea regimului, dată fiind „decăderea morală a elitelor conducătoare al căror apetit pentru acumularea de bogății nu cunoaște nici limite, nici legi“. China, spune el, „are nevoie de noțiuni occidentale despre procedurile democratice“ și de o societate civilă care să ofere o alternativă la rebeliune.

În sfîrșit, Xiang privește spre Biserica Romano-Catolică, sperînd să întrevadă o oportunitate istorică prin care să fie reanimate vechile eforturi iezuite de armonizare cu confucianismul. Dacă America protestantă reprezintă o nouă Romă, scrie el, atunci, Uniunea Europeană ar putea deveni „o versiune seculară a Bisericii Catolice unificatoare de dinaintea Reformei“ – o concluzie surprinzătoare a unei cărți fascinante.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick.

© Project Syndicate, 2019

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

1012 21 poza jpg
Despre război și aceiași demoni
O istorie a ororilor în 100 de episoade, Editura Humanitas, 2015.
p 22 WC jpg
Copilul călare pe porc
Tăiatul porcului era evenimentul central al perioadei.
p 20 Catedrala Sfinta Sofia din Kiev WC jpg
Elemente religioase în conflictul ruso-ucrainean
Statul finanțează activitățile Bisericii, iar Biserica conferă legitimitate statului.
Anticiclonul rusesc nu cedează jpeg
Anticiclonul rusesc nu cedează
Rusia de azi este închisă pentru noi: nu știm despre filmele lor, cultura lor nu o difuzăm și nu o vrem, limba rusă nu ne place, iar politica Rusiei se rezumă la persoana lui Putin și nici asta nu prea ne interesează.
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia jpeg
„Ucraina e pierdută pentru Rusia” – interviu cu Anatol ȚĂRANU, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia
„Gafele comunității occidentale în raport cu regimul lui Putin au contribuit la ceea ce se întîmplă astăzi.”
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK jpeg
Ce îl mobilizează pe Putin? – interviu cu Adam MICHNIK
„Putin a avut un anumit obiectiv atunci cînd a început să mobilizeze trupele, dar s-a lovit de ceva neprevăzut.”
Jocurile privirii jpeg
Jocurile privirii
Prinși în vîrtejul aceleiași lumi, Eminescu și Caragiale nu sînt, de fapt, în disjuncție, ci într-o continuitate aproape magică.
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim jpeg
Catedrala Mîntuirii Neamului – sau pragul civilizațional dincolo de care trebuie să pășim
În poziția pe care o avem cei mai mulți dintre noi în fața dezbaterii privind construcția Catedralei Mîntuirii Neamului, există multă trăire tipic românească.
Istoria uitată a Buștenariului jpeg
Istoria uitată a Buștenariului
Descoperirea zăcămintelor de aur negru avea să schimbe complet așezarea molcomă și uitată de timp, ducînd la un adevărat boom demografic și industrial.
Iran: de la trei genuri la unul jpeg
Iran: de la trei genuri la unul
Vechii perși recunoșteau trei genuri, sau cel puțin o veche civilizatie de acum 3.000 de ani descoperită la Hasanlu în nord-vestul Iranului.
Hong Kong – momentul adevărului jpeg
Hong Kong – momentul adevărului
Această cvasi-promisiune de azil politic încîntă auzul unor grupuri de profesioniști din Hong Kong, care promovează ideea unei emigrații colective spre noi „orașe charter” situate în țări mai libere.
Pînă la Praga şi înapoi jpeg
Pînă la Praga şi înapoi
Am trăit multă vreme temerea că voi ajunge într-o situaţie fără ieşire atunci cînd, nevoit să fac pe ghidul turistic prin Bucureşti, nu prea voi avea ce să le arăt oaspeţilor. Străzile congestionate? Clădirile-monument neîngrijite? Casa Poporului?! Mănăstirile asaltate de cerşetori?
America se întoarce în Irak jpeg
America se întoarce în Irak
Decizia preşedintele Barack Obama de a spori numărul trupelor terestre americane din Irak şi de a le plasa în provincia Anbar, preponderent sunnită, a stîrnit numeroase discuţii aprinse. În Statele Unite, dezbaterea publică a pus pe tapet experienţa Vietnamului, unde desfăşurarea tot mai masivă de acţiuni militare a dus la o împotmolire gravă.
Urmările declinului Rusiei png
Urmările declinului Rusiei
Pe măsură ce Europa dezbate dacă să îşi menţină sau nu sancţiunile contra Rusiei, politica de agresiune împotriva Ucrainei pe care o duce Kremlinul continuă, fără nici un fel de dezbatere. Deşi Rusia este într-un declin evident, ea reprezintă încă un real pericol pentru stabilitatea internaţională din Europa şi nu numai.
Jocul de a frica jpeg
Jocul de-a frica
Nimic nu documentează mai persuasiv şi agasant cît de alăturea cu drumul e, în faţa provocărilor globale, mare parte din stînga occidentală decît reacţiile disproporţionate iscate de victoria electorală a premierului israelian Beniamin Netanyahu.
Melancolia lui Fawad – poveste afgană jpeg
Melancolia lui Fawad – poveste afgană
Văzut din Occident, Afganistanul e un fund de rîpă în care cîţiva smintiţi dau de lucru NATO. Presa occidentală e responsabilă de imaginea foarte precară a Afganistanului – cînd se vorbeşte, e mereu despre atacuri, explozii, militari morţi cu onoare la datorie (întotdeauna ai noştri, nu ai lor) şi eşecuri colosale.
Pînă unde putem lupta cu statul islamic jpeg
Pînă unde putem lupta cu statul islamic
Există o îndelungată şi controversată istorie a extinselor intervenţii militare străine în Orientul Mijlociu şi este de sperat ca decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a purta război contra statului islamic nu va demonstra altceva. Nici un alt grup terorist nu merită mai mult să fie distrus decît aceşti jihadişti ucigaşi şi prădători.
Taksim şi iluzia modelelor jpeg
Taksim şi iluzia modelelor
Da, poliţia a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, la ora la care scriu. Da, şi în Ankara, protestatarii au fost îndepărtaţi, la fel în Izmir. Da, de fiecare dată cînd protestatarii se adună pe străzi, poliţia intervine rapid. Însă premierul Erdogan şi AKP sînt cei care au pierdut.
Slăbiciunile Chinei   argument monetar jpeg
Slăbiciunile Chinei - argument monetar
Cînd discut despre China, de regulă, impun un exerciţiu socratic. Simulez că sînt de acord cu măreţia statului chinez, după care îmi întreb interlocutorul dacă ştie care este moneda sa. Cu toţii sînt de acord şi explică pe larg cum chinezii îi vor depăşi pe americani, dar puţini sînt capabili să spună numele monedei chinezeşti.
Alegerile lui Mohamed Morsi jpeg
Alegerile lui Mohamed Morsi
Noul preşedinte al Egiptului, Mohamed Morsi, provine din rîndul organizaţiei Fraţilor Musulmani – acest simplu enunţ a speriat o mare parte a opiniei publice în străinătate şi pe egiptenii cu orientări seculariste.
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate jpeg
Securitate, diplomaţia comerţului şi iar securitate
Un nou jucător de anvergură s-a aşezat la masă în Orientul Mijlociu. Turcia politicii externe concentrate aproape exclusiv pe securitate, pe linia „zero probleme cu vecinii“ şi pe rolul NATO, în strînsă legătură cu alianţa uneori tensionată cu Statele Unite, şi-a modificat aproape radical strategia.
Retrofuturism: un exemplu standard jpeg
Retrofuturism: un exemplu standard
Vă propun o poveste cu spaţii sacre, din India. Arhitectul Sameep Padera are, pentru weekendurile cînd iese din Mumbai, o fermă modestă la Wadeshwar, un sat de hinduşi la 70 km de metropola uriaşă. Probabil e o casă la ţară cu oleacă de curte. De cum s-a aşezat în sat, preoţii locului au venit să ceară donaţii pentru un templu dedicat lui Shiva.
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară jpeg
„Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară
Primăvara arabă – sau „trezirea arabă“, cum a mai fost numit` – a declanșat un entuziasm cu accente de delir uneori, exact așa cum s-a întîmplat cu revoltele de stradă din 2009 în Iran. Acum i-a luat locul o dezamăgire pe măsură, însoțită de discursuri despre democrație, golite de fond.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Centrul şi estul Europei - o regiune complicată -
A şasea ediţie a forumului jurnaliştilor din Europa Centrală şi de Est, desfăşurată la Varşovia sub auspiciile organizaţiei Iniţiativa Central-Europeană, a scos la iveală problemele comune şi difer...

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.