COVID-19, o oportunitate pentru Europa

Lucrezia REICHLIN
Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
COVID 19, o oportunitate pentru Europa jpeg

Teama că o „lebădă neagră“ va pune la încercare capacitățile de management al crizei ale Uniunii Europene s-a aflat, ani de-a rîndul, în creștere. Odată cu răspîndirea coronavirusului COVID-19, aceste s-au adeverit – și încă nu e sigur dacă UE va reuși să facă față pandemiei.

Epidemia COVID-19 nu e doar un simplu test de anduranță. Pentru început, e probabil că va afecta întreaga lume și că va duce la o încetinire sincronizată a creșterii economice sau chiar la recesiune. Recesiunile sincronizate sînt practic întotdeauna mai profunde și mai de durată decît crizele care afectează economiile individuale – și lovesc cu precădere economiile deschise, cum este cea europeană.

Deoarece fiecare dintre statele membre UE se confruntă cu un șoc major, ele vor fi în mai mică măsură capabile să se ajute reciproc decît au fost în timpul crizei zonei euro începută în 2010 – ceea ce agravează problema. Fără îndoială, Italia a avut cel mai mult de suferit, pînă acum. Dar pattern-urile de transmitere întîlnite pînă acum în alte părți ale lumii arată că virusul COVID-19 va continua să se răspîndească pe întinsul întregii Europe, creînd fiecărei țări dificultăți tot mai mari.

Desigur, e imposibil de spus exact cum va evolua epidemia. Dar această incertitudine va accentua scăderea economică, deoarece va submina investițiile și consumul privat.

Virusul a perturbat deja rețelele de aprovizionare și a încetinit co­merțul global, cu efecte negative previzibile asupra veniturilor cor­po­rațiilor și locurilor de muncă. Domeniile turismului și al transporturilor au fost deosebit de afectate, nu doar din cauza restricțiilor de călătorie impuse de guvern, dar și din cauza „distanțării sociale“ și a limitării deplasărilor voluntare. Ca urmare, cererea e, în general, în declin, ceea ce se reflectă și în căderea prețurilor petrolului – un indicator tipic al recesiunii globale.

20 italy covid 19 jpg jpeg

Desigur, consecințele unui șoc nefast precum COVID-19 ar putea fi de scurtă durată, chiar dacă dureroase. Dar, în vreme ce China pare să stăpînească situația noilor contaminări, numărul cazurilor de îmbolnăvire continuă să crească în restul lumii. Dacă asta nu se va schimba rapid, urmările economice vor fi mai mult decît temporare.

Scenariul mai probabil este că virusul COVID-19 va testa trăinicia sistemelor de sănătate publică, a relațiilor de muncă și a mecanismelor de solidaritate, formale și informale, pe întinsul întregii UE. Iar dacă pandemia nu e contracarată de o strategie promptă și energică, e posibil ca efectele sale să fie de lungă durată, mai ales dacă se declanșează mecanismele de amplificare.

Astfel de mecanisme acționează îndeobște prin intermediul sectorului financiar. Vestea bună este că, datorită unor reglementări îmbunătățite, băncile sînt mai bine capitalizate decît în 2008, cînd a izbucnit cea mai recentă criză financiară globală. Unele țări sînt încă foarte slăbite, iar reziliența întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) rămîne incertă. În sectorul de producție, IMM-urile au deja de suferit. În cazul unei crize prelungite, daunele pe care acestea le vor suferi se vor reflecta în bilanțurile băncilor.

În UE, capacitatea de a reacționa eficient și de a face față daunelor inevitabile (inclusiv celor derivate din scăderea globală a cererii) variază de la țară la țară. Dar măsurile ad-hoc unilaterale au un potențial limitat chiar și în țările relativ bine poziționate. O acțiune coordonată – în special pe frontul politicilor fiscale – ar fi mult mai eficientă.

Ceea ce nu înseamnă că statelor membre trebuie să li se permită, pur și simplu, să practice deficite bugetare mai mari. Chiar dacă o astfel de măsură ar ajuta – nu în ultimul rînd prin ameliorarea relațiilor dintre UE și cetățenii săi –, ea ar afecta prima de risc a anumitor țări (după cum a arătat-o cazul Italiei). Am învățat, cu un deceniu în urmă, că așa ceva ar putea amenința însăși existența zonei euro și ar duce la segmentare financiară, acutizînd criza. Punînd la dispoziție lichidități acolo unde este nevoie, politica monetară poate ajuta în mai multe feluri. De exemplu, cei care elaborează astfel de politici ar putea condiționa implementarea anumitor operațiuni, în funcție de împrumuturile acordate de bancă IMM-urilor. În general, băncile centrale ar trebui să folosească toate instrumentele disponibile pentru a contrabalansa presiunea provocată de scăderea prețurilor petrolului asupra probabilității inflației.

Ceea ce-i trebuie cu adevărat Uniunii Europene este un stimul fiscal coordonat, amplificat de puterea ei financiară reunită. Și totuși, în prezent, UE nu dispune de nici un instrument activ care să sprijine țările membre în urma șocurilor de amploare comune. Mecanismul European de Stabilitate ar putea fi activat într-un scenariu extrem, dar utilizarea lui ca instrument de gestionare a cererii ar fi inadecvată. Iar Fondul de Solidaritate al UE e prea mic pentru această sarcină.

În aceste condiții, pandemia COVID-19 reprezintă pentru UE o oportunitate de a crea un mecanism puternic de management al crizei, care să cumuleze resursele statelor membre și să le canalizeze spre o politică fiscală coordonată. Ideea unui astfel de „fond de asigurare“ nu e nouă: mai mulți economiști au susținut această idee, după cea mai recentă criză, cînd discuțiile despre reforma guvernării erau în plin avînt.

20 italy coronavirus cases jpg jpeg

UE are tendința de a face cele mai mari progrese în vremuri de restriște. Iar milioanele de oameni care trăiesc izolați în Italia, în urma izbucnirii epidemiei COVID-19, stau mărturie că în momentul de față trăim astfel de vremuri. Este momentul ca UE să ia măsuri rapide și coordonate, și să capitalizeze conjunctura actuală în vederea creării instituțiilor de care are nevoie, pentru ca data viitoare să poată lua măsuri chiar mai eficiente.

Actualul context geopolitic ar trebui să întărească motivația UE de a-și spori capacitatea de management al crizei. În 2008 a predominat cooperarea internațională, iar SUA au fost pentru Europa un partener de nădejde. Cînd băncile Europei au avut nevoie disperată de dolari americani, au fost create rapid linii de swap valutar, pentru a asigura stabilitatea financiară.

Astăzi, prin contrast, izolaționismul e în creștere, în frunte cu SUA. Rezervele federale ale SUA nu s-au consultat cu nimeni înainte să implementeze recenta reducere de urgență a ratei dobînzii. În acest context, nici nu vreau să mă gîndesc ce s-ar întîmpla dacă băncile europene ar avea nevoie urgentă de o finanțare în dolari.

COVID-19 ar trebui să fie un avertisment puternic pentru guvernele din întreaga lume. Degradarea mediului înconjurător combinată cu o interconectare economică profundă au făcut ca lumea să fie mai vulnerabilă ca niciodată la șocuri de amploare subite. E datoria UE față de cetățenii săi să se asigure că poate reacționa corespunzător.

Lucrezia Reichlin, fost director de cercetare la Banca Centrală Europeană, este profesor de Economie la London Business School.

© Project Syndicate, 2020 

traducere de Matei PLEŞU

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.