40 de ani, un simbol şi o miniserie TV

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
40 de ani, un simbol şi o miniserie TV jpeg

Am plecat spre Praga – după 12 ani de cînd ajunsesem prima dată – pentru a lua parte la vizionarea de presă a celei mai ambiţioase producţii originale HBO Europe, făcută în Cehia, Burning Bush. Ştiam că povestea porneşte de la gestul din 16 ianuarie 1969 al lui Jan Palach, studentul care şi-a dat foc în Piaţa Wenceslas, şi care a murit trei zile mai tîrziu la spital. Eram curioasă să văd cum poate fi „marketat“ genul ăsta de subiect într-o superproducţie de televiziune. Regizoarea Agnieszka Holland, cîştigătoare a unui Glob de Aur în 1990, cu Europa, Europa şi nominalizată din nou la Oscar în 2011 cu In Darkness, are o sensibilitate specială pentru drame estice. În miniseria Burning Bush, a „americanizat“ cumva faptul istoric. Era, probabil, singurul fel în care putea să-i întindă cîrlige unui public de canal de televiziune privat, format din oameni care au trăit acele momente, dar şi din cei născuţi mult după şi care, eventual, le-au studiat la ora de istorie.

Praga, 17 ianuarie

Aterizăm la Praga, după ce la München am stat mai mult de trei ore în avion, pentru a aştepta să fie curăţată pista de zăpadă. Sigur, poate n-ar fi trebuit, dar tot m-am gîndit că am avut noroc că ne-a prins viscolul la nemţi, şi nu în altă parte. În aeroport ne aşteaptă o maşină cu un şofer micuţ şi vorbăreţ, cu faţă de indian. Aflăm că e din Ecuador şi că locuieşte de zece ani în Cehia. Ne pune la curent cu situaţia politico-socială, vorbim despre alegerile prezidenţiale şi, evident, ne spune că la ei toată lumea e foarte curioasă să vadă Burning Bush. Pe de o parte pentru că e un subiect sensibil, pe de altă parte pentru că e prima dată cînd cineva se încumetă să se apropie de un simbol despre care părerile sînt în continuare împărţite: unii cred că a fost un erou, alţii îl consideră doar un tînăr cam nebun şi inconştient, pe principiul că în comunism mulţi oameni au fost omorîţi, şi că ei sînt adevăraţii eroi.

Pentru tinerii de azi, anul 1969 pare îngrozitor de departe, iar numele lui Jan Palach sau al lui Jan Zajic – cel de-al doilea student care şi-a dat foc într-un pasaj din aceeaşi piaţă, pe 25 februarie 1969 – nu le mai sună în nici un fel.

Sensibilităţi diferite

Filmul începe abrupt, exact cu momentul în care Jan Palach se duce în piaţă cu două găleţi cu benzină, le aruncă pe el şi îşi dă foc. Cele trei părţi ale poveştii construiesc un puzzle al naşterii şi al gestionării unui simbol, aşa cum s-a întîmplat cu posteritatea lui Jan Palach, ale cărui funeralii s-au transformat într-o manifestaţie publică împotriva ocupanţilor ruşi. Scenaristul acestei producţii, Stepan Hulik, are 28 de ani, şi întreaga echipă e formată din oameni foarte tineri.

Agnieszka Holland este singura care a trăit acele vremuri. Poloneză de origine, şi-a început studiile la Praga în 1966 şi a participat la mai multe manifestaţii studenţeşti din acea perioadă, şi chiar a stat în detenţie într-o închisoare din Cehoslovacia. Descria starea de spirit din timpul Primăverii de la Praga ca fiind: „o perioadă de sărbătoare, în care nimeni nu se gîndea la o posibilă invazie a ruşilor. Budapesta şi evenimentele din 1956 erau foarte departe şi nimeni nu se gîndea la ele. A fost prima mea experinţă de adult, şi mai ales cea mai importantă experienţă politică. Am trecut prin Primăvara de la Praga, am trăit spiritul rezistenţei în timpul invaziei şi după, precum şi protestele lui Jan Palach şi Jan Zajic. Motivaţiile celor doi pentru sacrificiile pe care le-au făcut erau similare, însă receptarea lor publică a fost extrem de diferită. Palach a fost văzut ca un erou naţional. O lună mai tîrziu, cînd celălalt Jan şi-a dat foc, oamenii nici nu au vrut să mai audă despre el. În doar o lună am avut şansa să văd o transformare incredibilă. Oamenii au înţeles că nu erau capabili de un sacrificiu extrem. Aşa încît s-au resemnat. Întotdeauna am crezut că anatomia aşa-numitei normalizări ar putea fi un bun subiect de film. O altă chestiune importantă, care m-a interesat mereu, este legată de motivaţiile psihologice ale eroismului. Cum e posibil ca un individ să facă ceva atît de neobişnuit, cum este sacrificarea propriei vieţi? Eu însămi eram obraznică, curajoasă şi curioasă pe vremea aceea. Şi tocmai acest lucru m-a îndreptat în direcţia activismului politic, împreună cu alţi studenţi, şi am ajuns, pînă la urmă, în inchisoare.“

Lumea studenţească din Cehoslovacia de la sfîrşitul anilor ’60, în care exista o organizaţie puternică, reviste, lideri, procese intentate pentru denigrarea memoriei lui Jan Palach, poate părea pentru cineva din România o istorie comunistă soft.

Un lucru e cît se poate de limpede: regimurile comuniste n-au semănat între ele, iar sensibilităţile estice la genul acesta de subiecte rămîn foarte diferite.

Miniseria TV

Protagonista miniseriei Burning Bush este tînăra avocată Dagmar Buresova. Aceasta acceptă să-i reprezinte pe mama şi pe fratele lui Jan Palach, după moartea acestuia, într-un utopic proces împotriva unui demnitar comunist care a defăimat memoria protestatarului. După căderea comunismului, Buresova, personaj care există în realitate, a devenit primul ocupant al fotoliului de ministru al Justiţiei în Cehoslovacia.

La conferinţa de presă a participat şi una dintre fiicele doamnei Buresova, care a spus că amintirile sale din acele vremuri nu sînt foarte clare, dar că personajul mamei sale i se pare senzaţional. De asemenea, o doamnă în vîrstă, care s-a dovedit a fi fiica unuia dintre personajele negative, un securist care apare ca personaj în film, a ţinut să-şi arate admiraţia şi preţuirea pentru felul în care realizatorii au reuşit să reconstituie epoca şi dramele acelei perioade încordate.

Filmat frumos, cu o scenografie impecabilă, documentat temeinic şi romanţat cît trebuie, Burning Bush e cea mai amplă producţie originală HBO Europa, şi va fi difuzat mai întîi în Cehia, apoi, din martie, şi în alte ţări şi, desigur, în România.

La eveniment au venit jurnalişti din toată Europa, şi ne-am adunat cu toţii în sala art nouveau a spectaculosului şi elegantului „multiplex“ Lucerna, construit la începutul secolului XX în centrul Pragăi, de către familia Havel. Proiecţia a durat patru ore, iar doamna de lîngă mine şi-a şters îndelung lacrimile. Nu era singura – cînd m-am uitat în spate, am mai zărit cîteva şerveţele în acţiune.

Mă gîndesc că poveştile din comunism au şanse să devină şi marfă pentru uz intern, nu doar pentru export, aşa cum au fost suspectate că ar fi.

19 ianuarie

Aceeaşi maşină, acelaşi şofer, vorbăreţ chiar şi la 5 dimineaţa, ne ia şi ne duce spre aeroport. Amicul nostru ne trage de limbă, vorbim despre film, despre amintiri din comunismul nostru hard, despre cît de liberalizat ni se părea cel din Cehoslovacia. E şi mai nerăbdător să vadă filmul. Ne mai spune o dată cît de aşteptată e această miniserie TV, şi că e sigur că o să nască multe discuţii şi dezbateri în spaţiul public.

Oraşul e pustiu, facem drumul pînă la aeroport în 25 de minute, după ce, cu numai o zi mai devreme, avusesem nevoie de trei ore să-l parcurgem. Lăsăm în urmă clădirile glazurate cu un strat fin de zăpadă şi frumos luminate. În staţiile de autobuz pustii se văd din loc în loc panourile cu afişele roşii, uriaşe, ale filmului Burning Bush.

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.