Poate Africa să facă față COVID-19?

Denis CHOPERA
29 aprilie 2020
Poate Africa să facă față COVID 19? jpeg

La mai puțin de cinci luni după primul caz documentat de coronavirus COVID-19, numărul infecțiilor a depășit 340.000 la nivel global, iar cel al deceselor se apropie de 15.000 [articolul a fost scris pe 24 martie 2020 – n.r.]. Pandemia devastează societăți și economii în lumea întreagă, însă Africa riscă să se confrunte cu daune pe termen lung deosebit de grave.

Ce-i drept, Africa e afectată în mai mică măsură decît s-au așteptat cei mai mulți – pînă acum, cel puțin. Chiar dacă numărul țărilor africane afectate a crescut la 43, virusul pare să se răspîndească mai încet ca în alte părți.

Unii oameni de știință cred că o posibilă explicație ar fi de ordin climatic. Un studiu a evidențiat faptul că virusul ar putea fi mai puțin stabil la temperaturi înalte, temperatura optimă de transmitere situîndu-se în jur de 8,72˚ C. Temperaturile din cele mai multe țări africane scad rareori sub 15˚ C. Ceea ce nu înseamnă că virusul COVID-19 nu se propagă în climele mai calde, ci doar că în astfel de țări răspîndirea sa ar putea fi mai ușor de ținut sub control.

Dar ținerea sub control a răspîndirii virusului se confruntă cu alte probleme serioase: COVID-19 are o durată de incubație mai lungă decît răceala obișnuită (provocată tot de un coronavirus), și indivizii asimptomatici sînt contagioși. Chiar dacă persoanele cu simptome sînt mai contagioase – acesta fiind, se pare, principalul mecanism de propagare a virusului –, persoanele asimptomatice reprezintă un pericol redutabil, deoarece e mai puțin probabil ca ele să-și limiteze interacțiunile sociale. Ceea ce face ca traseul răspîndirii virusului să fie mult mai greu de urmărit.

Mai este apoi și factorul gravității bolii. Chiar dacă cele mai multe cazuri de COVID-19 prezintă doar simptome ușoare pînă la moderate, agresivitatea virusului crește vertiginos în cazul persoanelor în vîrstă și al celor cu probleme de sănătate preexistente, incluzînd bolile cardio-pulmonare și diabetul.

Fiind continentul cel mai tînăr din lume, cu o vîrstă mediană  a populației de 18 ani (sub jumătate din vîrsta mediană a Europei), Africa își poate face mai puține griji cu privire la factorul gravitate. Nu întîmplător, rata mortalității în Italia – cu o vîrstă mediană de 47,3 ani – a atins 9%, prin comparație cu media globală de 3,4%.

Vorbind însă de starea generală a Sănătății, Africa se află într-o situație cu mult mai defavorabilă. Chiar dacă bolile netransmisibile precum diabetul erau asociate îndeobște cu țările dezvoltate, există dovezi că ele proliferează și în Africa. Mai mult, Africa este consumată de două alte maladii – HIV (virusul care produce SIDA) și tuberculoza – care poate constitui un risc major pentru cei infectați cu COVID-19.

Africa subsahariană găzduiește cca. 70% din totalul global al oamenilor infectați cu HIV, iar 25% din noile cazuri la nivel mondial de TBC – principala cauză de deces pentru cei infectați cu HIV – survin în Africa. Deoarece HIV și TBC nu s-au răspîndit, pînă acum, în regiunile cele mai afectate de coronavirus, avem puține date despre efectele lor asupra bolnavilor de COVID-19. Putem însă presupune, fără să greșim prea mult, că cei bolnavi de HIV și/sau TBC e mai probabil să dezvolte forme mai grave de COVID-19.

Există, poate, un licăr de speranță: unele țări testează în momentul de față eficiența unor medicamente antiretrovirale asupra COVID-19. Dacă acestea se vor dovedi eficiente, ar fi o imensă ușurare pentru africani. Mai mult de 60% din bolnavii HIV din sudul și estul Africii – regiunile cele mai afectate de HIV – se află deja sub tratament antiretroviral.

Dar rezultatele încurajatoare sînt departe de a fi garantate. Și, chiar dacă ar fi, aproape 40% din populația seropozitivă din Africa de sud și de est – în total, 20,6 milioane de oameni – va rămîne în continuare extrem de vulnerabilă.

Un ultim risc major pentru Africa afectată de pandemia COVID-19 e precaritatea sistemului sanitar. Dacă virusul a reușit să dea peste cap sistemul de sănătate modern al unei țări dezvoltate precum Italia, nu vrem să ne imaginăm ce s-ar putea întîmpla într-o țară africană cu un sistem de sănătate deja șubred și subutilat.

Propagarea rapidă a COVID-19 la nivel global dovedește cu claritate că toate acestea nu sînt doar problemele Africii. Dacă virusul proliferează pe continentul african, el ar putea reveni din nou pe întregul mapamond, provocînd noi epidemii în țări care reușiseră deja să aducă pandemia sub control. Singura soluție e ca actorii externi să colaboreze cu guvernele africane pentru a remedia principalele deficiențe – înainte să fie prea tîrziu.

Denis Chopera este medic virusolog și director executiv de programe la Sub-Saharan African Network for TB/HIV Research Excellence (SANTHE), în cadrul Africa Health Research Institute. A fost bursier Aspen New Voices (2018) și African Century (2019-2020).

Copyright: Project Syndicate, 2020

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.