De ce funcționează dezinformarea COVID-19

Noam TITELMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
De ce funcționează dezinformarea COVID 19 jpeg

La reuniunea Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie, președintele brazilian Jair Bolsonaro și-a folosit timpul alocat pe podium pentru a-și spune părerile despre COVID-19. El a lăudat virtuțile unor tratamente care au fost respinse de oamenii de știință și a declarat că el însuși a beneficiat de medicamentul antimalaric hidroxiclorochină.

Sprijinul lui Bolsonaro pentru astfel de „remedii miraculoase” este binecunoscut. A apărut în mod regulat în presa braziliană și pe rețelele de socializare promovînd utilizarea unor tratamente off-label care nu au nici o bază științifică. Iar Bolsonaro nu este singurul. În timpul administrației sale, fostul președinte american Donald Trump a pledat pentru o varietate de remedii nedovedite, iar președintele Madagascarului, Andry Rajoelina, a sponsorizat o băutură derivată din planta artemisia pentru a trata COVID-19. Spre disperarea comunității științifice, acești politicieni și alții au convins cu succes o mare parte a publicului de eficacitatea și de siguranța unor astfel de tratamente.

Dezinformarea a devenit mai agresivă în timpul pandemiei, dar ea nu este nicidecum un fenomen nou. În munca lor fundamentală privind percepția bunăstării în Statele Unite, politologul James Kuklinski și colegii săi au arătat că părți semnificative ale populației americane au avut convingeri inexacte despre beneficiarii sprijinului de stat și beneficiile pe care aceștia le primeau. Ei au descoperit, de asemenea, că prevalența dezinformării a împiedicat răspîndirea informațiilor adevărate. Oamenii dezinformați nu au, pur și simplu, informații inexacte; ei investesc foarte mult în concepțiile lor greșite. Asta este ceea ce face ca dezinformarea să fie atît de puternică: combinarea percepțiilor greșite despre lume cu un grad ridicat de încredere în acuratețea lor.

Oamenii nu cred informațiile false pentru că sînt ignoranți. Există mai mulți factori care contribuie la acest lucru, dar majoritatea cercetătorilor sînt de acord că încrederea într-o dezinformare are puțin de-a face cu nivelul cunoștințelor deținute de o persoană. Dezinformarea este un prim exemplu de raționament motivat. Oamenii tind să ajungă la ideile la care doresc să ajungă atîta vreme cît pot construi justificări aparent rezonabile pentru aceste concluzii. Un studiu publicat în 2017 a arătat că oamenii care au cunoștințe și educație științifică mai mari au șanse mai multe să-și apere convingerile polarizate pe subiecte științifice controversate, din cauza unor „preocupări neștiințifice”.

Una dintre cele mai puternice asemenea preocupări este păstrarea identității. Liderii politici sînt cei mai eficienți în a promova dezinformarea, atunci cînd exploatează teama cetățenilor de a pierde ceea ce ei percep drept aspecte definitorii ale culturii lor, în special limba, religia, ierarhiile sau rolurile rasiale și de gen. În mediile politice polarizate, terenul cîștigat de dezinformare are puțin de-a face cu nivelurile scăzute de cunoaștere sau de implicare, ci mai degrabă cu modul în care informațiile sînt interpretate într-un mod care se potrivește cu identitatea partizană. Lentila „noi versus ei” înseamnă că diferitele informații pe care le primesc oamenii sînt procesate într-un mod adaptat viziunii lor asupra lumii. Acesta este motivul pentru care indivizii pot trage concluzii izbitor de divergente din aceleași fapte.

Cînd liderii politici promovează tratamente nedovedite pentru COVID-19, ei valorifică această tendință de polarizare. Dar o concentrare excesivă asupra acestor lideri poate ascunde principalul motiv pentru care oamenii acceptă asemenea mesaje. Disponibilitatea de a crede dezinformarea își are rădăcinile în aspectele care stau la baza identității culturale, asupra cărora politicienii își exercită manipularea.

Cercetări recente ale Marianei Borges Martins da Silva, un bursier postdoctoral la Universitatea din Oxford, au arătat că unul dintre motivele pentru care brazilienii au încredere în tratamente precum cele promovate de Bolsonaro este o credință culturală profundă că un „medic serios” este cel care prescrie medicamente. Bolsonaro nu a trebuit să-i convingă pe brazilieni de beneficiile ivermectinei și clorochinei. El nu trebuia decît să confirme norma conform căreia bolile potențial grave trebuie întotdeauna tratate cu medicamente. A oferit o narațiune care a permis unor segmente ale populației să ajungă la concluzia dorită. Și asta a fost suficient.

Înțelegerea cauzelor dezinformării este esențială pentru a preveni răspîndirea acesteia. Pentru a proteja oamenii de COVID-19 și pentru a încuraja vaccinarea nu este suficient să denunți politicienii care promovează informații false. Trebuie de asemenea înțelese și motivațiile de bază care îi determină pe oameni să creadă așa ceva.

Noam Titelman, cercetător asociat la Centrul pentru Sisteme Publice de la Universidad de Chile, este doctorand în metode de cercetare socială la London School of Economics.

Foto: Jair Bolsonaro (adevarul.ro)

Copyright: Project Syndicate, 2021

traducere de Andrei MANOLESCU

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.