Cum să treci de la faza alfa la versiunea release – actualizări necesare

Monica HALASZI
Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
Cum să treci de la faza alfa la versiunea release – actualizări necesare jpeg

La început a fost anunțul. Apoi a urmat întrebarea. Și acum cum fac? Fiindcă una dintre certitudinile mele din 11 martie 2020 a fost că school must go on(-line). Anunțul și întrebarea m-au obligat să parcurg fast forward un surprinzător proces de actualizare a software-ului meu profesional. Mi‑am spus că mă aflu în faza alfa (aplicațiile educaționale nu îmi erau necunoscute), așa că am trecut repede la inventarierea cîtorva componente necesare pentru funcționarea în parametri optimi a profului pandemic (competențe digitale, gîndire laterală, adaptabilitate). Le-am bifat pe toate și, pentru început, am decis că e cazul să păstrez legătura cu elevii trimițîndu-le cîteva quizz-uri create folosind Kahoot (aplicație cu care erau familiarizați), apoi am mutat accentul pe propria dezvoltare: am apelat la Google pentru a găsi studii relevante despre instruirea online și la oamenii cu care colaborez, pentru a afla ce platforme și aplicații utilizează. În șase zile am reușit să fac tranziția spre versiunea mea beta. La recomandarea lui Horia Corcheș, am început să lucrez cu elevii din clasele terminale pe platforma Edmodo. Fiindcă școala a creat conturi în vederea utilizării pachetului G-Suite for Education, pe 18 martie am decis că Google Classroom va fi spațiul dedicat activităților asincrone (integrînd Padlet, Kahoot, Video-Ant, Wordwall, Miro etc.), în timp ce pentru activitățile sincrone am preferat Zoom, datorită opțiunilor integrate (Breakout -Rooms, Polling), care îmi permiteau să lucrez pe grupe și să creez sondaje. Prin urmare, într-o săptămînă am trecut de la versiunea alfa la versiunea release și eram deja pregătită să‑mi fac update-urile necesare.

De ce? Fiindcă instruirea în online nu presupune doar utilizarea unor aplicații și platforme, ci și o articulare coerentă a demersului didactic, astfel încît elevul să fie condus, cu naturalețe, spre învățarea autentică. A urmat un provocator proces de îmbunătățire a versiunii mele de prof în online: am armonizat principiile pedagogiei constructiviste cu acest nou context de instruire, mi-am asumat limitările și libertățile mediului virtual, am profitat de complementaritatea activităților asincrone și a celor sincrone. Actualizările sistematice mi-au rafinat demersul didactic, o rafinare sesizată și de elevii din clasele a XI-a. Răspunsurile lor la chestionarul despre modul în care au perceput învățarea în această perioadă mi-au confirmat că școala în online a fost o soluție bună, dar, ca orice în lumea aceasta, cu plusuri și minusuri. Iată ce mărturisea una dintre elevele mele: „Mi se par interesante și eficiente orele online. Învăț mai ușor. Mai mult, programul e mai flexibil, pot alege ce să studiez în fiecare zi și, dispărînd rutina, dispare și monotonia. Totuși, principalul dezavantaj e că mă raportez la perioada în care facem ore online ca la un soi de vacanță. Nu am nimic de reproșat acestor activități, ci modului în care eu mă raportez la ele. Și da, îmi lipsește interacțiunea pe viu cu colegii și cu profesorii“.

Trebuie să recunosc că dezamăgirile nu îl ocolesc pe proful din online. Una dintre ele a fost generată de apetitul spre zero al elevilor din clasa a XII-a față de acest tip de instruire, iar o alta de decizia lor de a nu-și activa camera web. Lipsa contactului vizual (chiar mediat de un device) creează o stare de disconfort care afectează calitatea activității didactice.

Cam așa a fost la mine. Mediu urban, colegiu național, limba și literatura română. O privilegiată. Cum va fi fost experiența colegilor mei care le predau copiilor de vîrste mici, cum va fi fost experiența colegilor mei care lucrează în școli din zone defavorizate sau ai căror elevi nu au avut acces la Internet, cum va fi fost experiența colegilor mei care nu au competențe digitale nu pot decît să-mi imaginez. Sînt convinsă că le-a fost (mult) mai greu, dar și că fiecare, în felul lui, a încercat să găsească soluții.

Nu știu cît de pregătit este sistemul românesc de învățămînt pentru școala online (iar sistemul sîntem noi), dar e clar că acest tip de instruire va deveni parte a rutinei elevului și profesorului, mai ales că implementarea blended-learning-ului se configurează ca soluție. Cu siguranță este nevoie de intervenție sistemică și de implicarea autorităților locale.

Ce am învățat în ultimele luni? Că atunci cînd devii profesor în online începi să te comporți ca un sistem de operare, ai nevoie de actualizări permanente pe măsură ce descoperi bug-uri în propria abordare și creezi patch-uri care să-ți îmbunătățească performanța didactică. Dacă stau să mă gîndesc bine, de la versiunea alfa am ajuns, în cîteva luni, la o variantă mult îmbunătățită. Și e clar că nu mă voi opri aici.

Monica Halaszi este profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu“ din Bistrița.

Foto: wikimedia commons

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.