Orașul și sălbăticiunile

16 mai 2020
Orașul și sălbăticiunile jpeg

Odată cu măsurile de autoizolare a populației, pe rețelele de socializare au început să abunde știri festive, unele adevărate și multe false, referitoare la animale sălbatice care, iată, au curajul să se aventureze prin oraș. Am văzut bancuri întregi de pești zbenguindu-se în apele de cleștar ale unei Veneții eliberate de turiști, ba chiar și delfini care, se știe, sînt semn bun dacă îi zărești. Balene nu au fost puse în evidență, și asta doar pentru că municipalitatea se gîndește serios să interzică vasele de croazieră care, cu deplasamentul lor formidabil, stîrnesc valuri uriașe, nu doar de apă, ci și de ură atunci cînd pompele încep să huruie prin subsolurile inundate de mareea inoportună.

În Nara, Japonia, o căprioară traversa pe la zebră, așteptînd liniștită să frîneze mașinile înainte de a pune prima copită pe marcajul cu dungi albe, dovedind un asemenea simț civic încît, polițist dacă erai, și tot nu aveai cum să-i dai amendă. În caz că, totuși, un om al legii mai zelos i-ar fi atras atenția că nu deține declarația pe proprie răspundere și că, în general, orașul este pentru oameni, cîini, pisici, papagali și alte viețuitoare, dar mai puțin pentru mamifere sălbatice mari și neînsoțite, acesta s-ar fi înmuiat negreșit cînd ar fi fost privit cu ochi mari și rugători, de căprioară.

Pe o stradă pustie de la antipozi, un cangur le demonstra băieților agili de la parkour că mai au mult de exersat pînă cînd vor fi în stare să ajungă de la o intersecție la alta în doar zece salturi. Însă un ochi european, exersat îndelung pe capra vecinului, nu avea cum să nu observe că sfidarea nu le era adresată atît lor, cît, mai ales, țărilor UE, ale căror salturi în sprijinul Italiei au fost, mai degrabă, sărituri pe loc cu genunchii la piept, pentru a da jos grăsimea abdominală.

La sud de Buenos Aires, un leu de mare își încălzea trupul masiv, lipit de oblonul metalic al unei fațade. Părea că se miră de ce magazinul este închis la acea oră a serii și nici măcar nu este lipit pe ușă un afiș în care să se spună clar, cu subiect și predicat, cînd bagă pinguini. La aceeași oră, în București, nu a fost văzut nici un leu, de mare, de savană sau de orice alt fel.

În Ahmedabad, oraș cu peste cinci milioane de suflete, maimuțe viclene au luat străzile în stăpînire, terorizînd populațiile locale de viețuitoare mici și pașnice care se bucuraseră pentru cîteva zile de absența temporară a teribilei aglomerații indiene. Mărturii contradictorii sugerau că, în doar cîteva zile, se familiarizaseră cu sprayurile abandonate și se specializaseră într-un  graffiti de o calitate net superioară celui de pe străvechile vagoane care încă mai circulă pe liniile mărginașe ale metroului bucureștean.

În Sinaia au fost văzuți și chiar filmați urși, în plină stradă, însă faptul a trecut neremarcat de presă, întrucît evenimentul are o recurență cotidiană la Sinaia, fără nici o legătură cu ordonanțele de urgență emise în această perioadă. Dimpotrivă, întrucît populația avea tendința de a ieși din case fără un scop precis, profitînd de relieful accidentat și de străduțele în trepte care fac imposibil filajul mașinilor de poliție, cineva a propus să elibereze un efectiv suficient de urși pe străzi pentru a crește spiritul de disciplină și, concomitent, a realiza o izolare eficientă a populației.

În București, ca și în alte orașe ale României, am putut vedea fazani amendați prompt de copoi ageri și omniprezenți, bizoni și rinoceri de trafic mai relaxați ca oricînd, rămași parcă fără frîne, pești discreți, obsedați de muncă, iar, la televizor, invazie de gorile, maimuțe, molii și lipitori, pe lîngă nelipsiții papagali specializați în șopîrle. Pe fondul stării de urgență, rechinii și-au făcut, pesemne, plinul, scutiți fiind de oboseala mimării unor licitații publice, iar ulii și-au reglat conturile cu șoriceii care, opriți fiind și izolați, au devenit ținte sigure.

Fenomenul pare să fie global, căci numeroși iepuri au invadat spațiul virtual pentru derutarea populației și alimentarea teoriilor conspiraționiste, făcîndu-i pe mulți să se întrebe dacă ea, bestia invizibilă, o fi sălbatică, sau domestică. Și astfel, captiv între ițele unor știri adevărate și false, cetățeanul orașului planetar contemporan, iubitor de natură cum îl știm, jubilează cînd vede la televizor iarba crescînd și păsările făcîndu-și cuib în ea, deși acest lucru se întîmplă chiar pe pragul casei sale.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

1037 23 foto I  Cosman jpg
Valul a venit, apoi a trecut – tsunami în Maldive –
Oamenii au învățat să trăiască prezentul, fără să-și pună problema zilei de mîine.
image png
Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
„Nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”
p 23 jpg
Despre prostie – sau cum am devenit inteligent
E o alegere inconștientă a ceea ce vrem să fim, dar care poate deveni conștientă datorită cunoașterii.
p 22 Barcelona WC jpg
Universul Barcelonei
Numai un prost l-ar distruge. Dar istoria este plină de alde d-ăștia.
image png
Pirgu vs. Montaigne
„Mă-nnebunesc după tot ce ţine de memorialistică: jurnale, memorii, corespondenţă, note de drum etc.”.
p 23 Andrei Scrima jpg
O întîlnire mirabilă – interviu cu filozoful și psihanalistul Virgil CIOMOȘ –
Domnul Profesor nu mi-a recomandat studii și cărți de logică și de filosofie, ci Patericul egiptean, mai întîi, și Spovedania unui pelerin rus, mai apoi.
image png
Hasdeu și regulamentul
Tot în 2023 s-au împlinit 333 de ani de la susținerea (la Universitatea din Leipzig) a primei teze de doctorat din lume dedicată jurnalismului.
image png
Casa Regală a României și palatele prefecturilor
O altă statuie a lui Ferdinand din Rezina (amplasată în 1938, sculptor Alexandru Plămădeală) a fost aruncată în Nistru de către barbarii bolșevici în 1940.
p 23 Cefalonia WC jpg
Aventuri estivale cefalonite
Încă nu am un răspuns clar. Cîți bani îmi mai trebuie pentru a termina odată Elada?
p 23 WC jpg
Librarii din vechiul București
Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.
image png
Poze, nu vorbe!
Nu mai insist asupra faptului că, în absența cuvintelor, gîndirea conceptuală și gîndirea discursivă nu sînt posibile.
p 23 WC jpg
La Peleș – proprietari triști și administratori buni
Altfel, castelul Peleș rămîne o capodoperă a bunului gust.
p 21 Josephus Szabo, Diploma de magister philosophiae,1768 jpg
O descoperire majoră pentru istoria învățămîntului universitar din România
Era prima instituție de învățămînt superior universitar de pe teritoriul actual al țării.
p 23 Ministerul Finantelor WC jpg
Cît de mare este datoria noastră publică sau despre suveica numită România
Există deci un PIB care lucrează în favoarea bugetului nostru de stat și unul care lucrează în favoarea altora.
image png
Inspecția, acolo unde sînt îngrijiți oameni
Un timp prea scurt alocat controlului duce la concluzii superficiale.
p 21 jpg
Credință. Încredere. Clandestinitate – imagini din Dosarele Securității
Este bine să le gîndim procesual, ca instrumente care se schimbă în timpul facerii.
p 23 jpg
p 23 Metroul din Atena WC jpg
Atena, așa cum am descoperit-o eu
„Cîtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie”.
index jpeg webp
Am înnebunit de fericire – despre tristețea abisală și apeirokalia cea de toate zilele –
Mă întreb în final, cumva retoric, cine sînt mai periculoși pentru lumea în care locuim: mîrlanii sau cei care înnebunesc de fericire și tristețe, respectiv maniaco-depresivii?
p 23 jpg
Sindromul nou-născutului maculat
Dar de ce să procedăm așa cînd putem lăsa totul la îndemîna șmecherilor pe care îi invocam?
p 23 WC jpg
Paris, după douăzeci de ani și patru luni
Dar cum mereu am fost în trecere prin Paris, nostalgiile nu au fost deloc puternice și au lăsat loc curiozității de a redescoperi minunatul univers parizian.
p 19 WC jpg
Oameni capabili să devină medici
Observația privind „dezumanizarea” medicinei, îndrăzneață în urmă cu o jumătate de secol, este astăzi banală.
p 23 2 WC jpg
O fată sub dărîmături. Un bărbat neputincios
Două zile mai tîrziu, ceva ajutor a început să apară în centrele marilor oraşe. Dar pentru nenumăraţi oameni, este prea puţin şi prea tîrziu.
982 23 Huqqa de origine persana 1770 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.