Extras din statutul Confederaţiei Generale a Muncii

Art. 4. Scopul Confederaţiei Generale a Muncii este: promovarea intereselor materiale, profesionale şi culturale ale clasei muncitoare; întărirea şi dezvoltarea regimului de democraţie populară, desfiinţarea exploatării omului de către om şi înfăptuirea socialismului.

Art. 5. Confederaţia Generală a Muncii se călăuzeşte în activitatea sa după următoarele principii: lupta de clasă a proletariatului; democraţia muncitorească (supunerea minorităţii hotărîrilor luate de majoritate); solidaritatea şi unitatea de acţiune a clasei muncitoare pe plan intern şi internaţional.

Art. 6. Confederaţia Generală a Muncii se călăuzeşte în activitatea şi lupta sa de ideologia marxist-leninistă-stalinistă.
Sindicatele

Trebuie să convingă întreaga lume că ele nu luptă pentru interesele personale înguste ci pentru eliberarea milioanelor de asupriţi.

Sarcinile sindicatelor sînt:

„De a clădi o viaţă nouă, de a educa noi milioane, şi zeci de milioane, care ar învăţa din proprie experienţă să nu facă greşeli, să înveţe cu ajutorul experienţii, să conducă Statul şi producţia... “ (Lenin)

„Productivitatea muncii, aceasta este la urma urmelor, lucrul cel mai important, cel mai de căpetenie pentru izbînda unei noi ordini sociale. “ (Lenin)

„A face ca clasa muncitoare să aibă proprii săi intelectuali technicieni ai producţiei, iată care este sarcina.“ (Stalin)

„Sindicatele trebuie să privească sarcina întronării unei stricte discipline în producţie, drept o sarcină permanentă ce le-a fost încredinţată de regimul democratic al ţării noastre.“ (din raportul tov. Gheorghiu-Dej) 

(Carte de membru de sindicat Nr. 9792/1944)