Recuperatorii de creiere

Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Re uniformizarea şcolară jpeg

În străinătate se remarcă prin valoroase studii de cercetare. Burse de merit. Articole publicate în jurnale de prestigiu. Devin şefi de promoţie şi membri ai unor cunoscute societăţi ştiinţifice din lume. Îşi croiesc drum departe de casă, prin sine şi pentru sine, o viaţă mai bună, departe de lipsa de perspectivă din România. Unde abia sînt (re)cunoscuţi. Scoşi din cînd în cînd la înaintare, prin cîte un cadru festiv sau ca subiect electoral. Procentul studenţilor români din străinătate care vor să se întoarcă în România a rămas cel mai scăzut, în comparaţie cu aceeaşi situaţie din ţările Europei de Est.
Prima Gală a Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) s-a desfăşurat pe 6 ianuarie, în luxosul decor al Hotelului Marriott, promovînd identitatea „paşoptistă“ a tinerilor care studiază în străinătate, la facultăţi de prestigiu. Deşi elogiaţi, văzuţi ca „viitoarea elită“, oameni care pot schimba destinul ţării de baştină, dacă ar reveni cu know-how-ul de acolo, acestora nu le sînt oferite nici în prezent multe pîrghii sau motivaţii reale. Discursurile politicienilor şi ale academicienilor, ONG-iştilor şi reprezentanţilor mediului de afaceri au deplîns la unison lipsa „structurilor“ capabile să-i primească acasă, acuzînd o Românie incapabilă de a-şi „păstra valorile“, o ţară care, din interese meschine sau pură nepăsare, „nu îi vrea înapoi“.Totuşi, „nu sîntem generaţia pierdută“ – a declarat Se-bastian Burduja, preşedintele LSRS. Misiunea Ligii, de la înfiinţarea sa, acum un an, s-a dorit a fi tocmai acel „demers vital“ pentru societatea românească, un „ONG recunoscut oficial şi sprijinit public“, o organizaţie care să reunească miile de studenţi din străinătate, să le ofere căi de acces şi să creeze oportunităţi valabile pentru cei care ar dori să revină în ţară. Într-un an, în cadrul Ligii s-au derulat proiecte în toate cele 20 de ţări în care LSRS are filiale. S-au organizat reuniuni ale studenţilor de pretutindeni şi s-au pus în aplicare programe pentru atragerea lor în instituţiile din România. „Am găsit sprijin enorm în factorii de decizie, de la reprezentanţi ai domeniului privat, mass-media, pînă la instituţiile de stat, Guvern, Ministerul Educaţiei sau Ministerul de Externe.“

Andrei Caramitru, Managing Partner al firmei McKinsey în România, el însuşi fost student în Elveţia, revenit recent în România, a declarat că, deşi a dorit tot timpul petrecut departe de casă să revină, a fost, paradoxal, un lucru foarte greu de realizat, tocmai din cauza lipsei perspectivei de aici. „Vorbim despre o oportunitate care trebuie recîştigată. Vorbim de mii de studenţi, foarte mulţi cu cariere strălucite în afară, care pentru societatea românească sînt invizibili. Mediul privat e încă dominat de expaţi, dar nu pentru că străinii vor să ne colonizeze, ci pentru că nu găsesc destui oameni capabili care să gestioneze marile instituţii. După 20 de ani de la Revoluţie, problema aceasta e încă o realitate.“ În opinia sa, LSRS „e un prim pas pentru a recîştiga acest teritoriu. În mediul privat există o deconectare între nevoile managementului firmelor mari din România şi modul de a atrage absolvenţii marilor facultăţi din lume“.

Vorbind de legătura dintre mediul de afaceri şi aceşti absolvenţi cu patalama, putem vorbi însă şi despre un program al LSRS derulat cu sprijinul Fundaţiei „Dinu Patriciu“, „Job-uri la orizont“. „Parteneriatul pe care îl avem cu LSRS a început anul trecut, cînd două gînduri s-au întîlnit, la momentul cel mai potrivit“ – a declarat Tincuţa Baltag, preşedintele fundaţiei, instituţie care, printre altele, oferă burse tinerilor care doresc să studieze în străinătate. „Facem acest lucru pentru a încuraja tinerii să-şi urmeze studiile la cele mai bune universităţi din lume, dar şi să se întoarcă acasă. Anul trecut bursierii noştri din programul «Orizonturi deschise» ne-au contactat şi ne-au spus: Sîntem obligaţi, ca parte a contractului de finanţare, să ne întoarcem. Dar ce ne aşteaptă acasă? Este România pregătită pentru noi?“Astfel, reala lipsă de perspective pentru un tînăr şcolit, cu abilităţi şi cunoştinţe temeinice a dus la crearea unui proiect ambiţios, „Job-uri la orizont“, derulat împreună cu LSRS. E vorba de o platformă virtuală, un portal de job-uri pentru cei care doresc să revină în ţară, un program care conţine oferte de muncă pentru cei care au studiat în străinătate. „În prezent, în acest proiect avem peste 20 de companii invitate şi sute de studenţi cu CV-uri impresionante.“

Noaptea galei s-a încheiat cu premierea a cinci reprezentanţi ai acestor studenţi, cu CV-uri impresionante. Două menţiuni speciale au fost acordate lui Andrei Anghel (Harvard University) şi Roxanei Radu (Universitatea Centrală Europeană din Budapesta). Marele Premiu a revenit lui Teodor Braşoveanu (Princeton University), Premiul pentru Studentul anului în Europa, lui Andrei Ilie (Oxford University), iar Premiul pentru Studentul Anului în America de Nord a fost acordat Corinei Tarniţă (Harvard University).

„Sînt perfect conştientă de valoarea studenţilor români din străinătate“ – a declarat doctoranda. „Premiul mă onorează, dar trebuie să ştiţi că eu sînt doar una dintre cei foarte mulţi. Îmi pare rău că nu pot promite că mă voi întoarce în România. De cîte ori trimit o lucrare unui jurnal de prestigiu, aş vrea ca sub semnătură să pot scrie «Departamentul de matematică, Universitatea Bucureşti». Dar în acest moment cercetarea pe care o fac eu are nevoie de resurse şi, decît să mă transform dintr-un cercetător cît de cît de succes din State, într-unul frustrat şi demoralizat în România, prefer să rămîn acolo şi să fac cinste României aşa cum pot.“

Aceasta e din păcate situaţia în prezent. Probabil, LSRS va fi una dintre pîrghiile prin care studenţii din afară să fie încurajaţi să revină şi, împreună cu alţi recuperatori de creiere non-guvernamentali, să reuşească ceea ce nu au reuşit guvernanţii noştri, de 20 de ani încoace.
 

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.