La Gerda, în bucătărie

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Tragedia din Club Colectiv și momentul istoric jpeg

La Gerda, în bucătărie, înţelegi de ce capătă anumite locuri de pe lumea asta un soi de lumină pe care nu ştii s-o explici. E suficient s-o vezi pe ea, pe Gerda, ridicîndu-şi privirea dintre cratiţe şi rostind primele cuvinte. Îndată se luminează totul cu un calm ireal şi cu o căldură venită dintr-un suflet care nu are ştiinţa simulării. Nu e căldura aia venită să te ia de braţ, din prima, şi să te-ncingă la horă, povestindu-ţi de toate, de parcă v-aţi şti de o viaţă. E, mai degrabă, promisiunea unei călduri umane foarte personale, care vine un pic mai încolo, dacă ştii să răspunzi cu acelaşi tip de normalitate. Dacă uiţi toate sclifoselile şi primeşti cum se cuvine zîmbetul cu care eşti întîmpinat încă de la intrarea în curtea casei. Nu merge să-i zici tanti Gerda – în cazul de faţă, sună complet idiot şi nu se potriveşte nicidecum cu personajul – deci nici tante Gerda; ar suna penibil de snob şi de forţat. După cum nici cu Frau Gerda nu faci prea mare brînză în acoperirea acestui personaj cu un nume mulţumitor, gata să sugereze măcar un pic din imaginea fiinţei pe care vrei s-o povesteşti. Pînă la urmă, Gerda, pur şi simplu, e numele care acoperă destul de mult din ce ai vrea să spui despre ea.  

La Gerda, în bucătărie, pălinca unge nişte mecanisme care se pornesc îndată, oricît ar fi de amorţite. Sînt roţile alea invizibile din dosul porţilor dintre oameni, locurile pe unde ies afară poveştile. Cînd se mişcă scîrţîind zăvoarele astea grele, pătrunde spre lumile întredeschise o aromă de omletă pufoasă, cu slănină şi cu caş frecat cu sare. Pune la socoteală şi-o ceapă roşie, dulce la început, adormitoare ca seducţia pură, pe urmă iute de-ţi zboară capul, ca trezirile bruşte la realitate. Dacă mai ungi c-o pălincă – mă rog, cu mai multe –, totul e ca o alergare nebună printr-o pădure deasă, un slalom curajos printre copaci. Ieşi în frig, la ţigară, şi crezi că ai respirat, să duci cursa mai departe. Te-ntorci în căldura plitei pe care fierbe ciorba de gîscă şi, dacă n-ai îndemînările necesare acestor probe olimpice supreme, te trezeşti cu fruntea într-un stejar secular. Dacă ai mai fost prin loturile reunite ale acestor sporturi extreme, îţi dozezi efortul, descalificînd însăşi ideea de efort şi lăsîndu-te în braţele alergării.

La Gerda, în bucătărie, miroase a tocană scăzută de viţel, în care ardeiul verde şi ceapa s-au topit pînă la a fi doar o părere, un nor brun, sticlos, din care plouă în gură o frăgezime torenţială, cum nu s-a mai văzut. Pe la mijlocul anilor ’70, Gerda, săsoaică punctuală, s-a dus la o nuntă. S-a pus la locul ei şi a stat, cuminte, la masă. La un moment dat, s-a aşezat lîngă ea cineva care întîrziase. Era Nicu. De prin părţile Buzăului. Nu se cunoşteau. Lucrau, fără să se ştie, la aceeaşi fabrică de aparatură electrică, la Săcele. Ea era tăcută, nu prea bea, aşa că Nicu i-a propus un schimb. A zis că-i dă ei sucul, dacă ea îi dă rachiul pe care nu-l băuse. Amor fulgerător. Saşii Gerdei, rubedeniile, să dea-n apoplexie: „Nu calcă român la noi în casă!“ Gerdei nu i-a păsat. L-a luat pe omul pe care îl iubea. S-a dovedit că intuiţia i-a funcţionat ca o maşinărie nemţească. Nicu ştie de toate. E şi lăcătuş, repară orice cît ai clipi, tranşează berbecuţul ca un profesionist, e şi meşter fermier, creşte animale, o ţine pe Pufi – o flocoasă simpatică de-ţi vine s-o furi pe loc – şi vreo nouă pisici care se joacă într-o curte generoasă, face o pălincă absolută şi un vin de streaşină care pune vîsle la barca gîndirii libere. Încetul cu încetul, rubedeniile l-au descoperit pe Nicu, l-au acceptat şi l-au respectat pentru cine e şi pentru ce ştie să facă. După Revoluţie, cînd fabrica s-a prăbuşit sub ideile binevoitoare ale patrioţilor, Gerda şi Nicu s-au mutat la Viscri, în satul de baştină al nevestei. Mai treceau pe acolo şi mai vedeau de una-alta. La un moment dat, s-au stabilit şi s-au apucat să facă agroturism, fără obsesia de a se îmbogăţi peste o săptămînă. Nici peste un an. Nici peste zece. Îi interesează altceva. Sînt senini, sinceri, luminoşi, fac ce fac din plăcere pură şi au doi băieţi mari, educaţi impecabil, pe care-i preţuieşti din prima clipă. 

La Gerda, în bucătărie, pe plită stă o tigaie în care sfîrîie dovlecei daţi prin făină şi ou. În cuptor se caramelizează o năprasnică friptură de berbecuţ, care o să stea lîngă o mămăligă tare, pe care va curge definitiv un sos de usturoi frecat cu sos de roşii. Da, o fi contribuit Prinţul Charles la cunoaşterea locurilor ăstora. Şi, nu „o fi“, că a făcut-o din plin, cu generozitate şi cu solidaritate. Dar trebuie să ai şi un pic de „marfă“ umană prin părţile astea, ca să ţină treaba. La Viscri e şi ceva lume proaspătă, care promite, dar lumea veche, extrem de puţină, cîtă a rămas, încă mai dă o lumină locurilor din jur. La biserica fortificată – un loc superb, greu de uitat –, Sara, mătuşa Gerdei, te beşteleşte un pic dacă nu te mişti mai repede. Adică ea te lasă în turn la ora închiderii, dar tu te lălăi şi caşti ochii la peisaj?! Prin sat, unii îi spun „Îngerul Negru“ sau „Generalul“. Asta pentru că e categorică, ţi-o spune verde-n faţă, şi acum rîde cu tine, acum îţi face o observaţie, urgent, de nu te vezi. La Viscri e la fel de România ca peste tot. Lume care se ceartă, lume care se pune de-a curmezişul, lume care face drumuri de mîntuială, lume care îndrăzneşte, lume care are curaj, lume care vrea binele comunităţii, lume care ştie că ordinea şi disciplina salvează lucruri. Nu e uşor să duci moştenirea asta a saşilor şi să faci din ea mai mult decît casele şi biserica. Pentru că pereţii ăia trebuie însufleţiţi cu ceva. Altminteri, e doar un muzeu. Frumos, dar muzeu.  

La Gerda, în bucătărie, e aşa cum ar trebui să fie cam peste tot, pe-aici, pe la noi.  

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.