Cum au ajuns românii să sperie Londra - înainte de a o vedea

Publicat în Dilema Veche nr. 469 din 7 - 13 februarie 2013
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Ceea ce-i fascinant în povestea imperiilor e că nici măcar ele nu-s scutite de un sîmbure de drăgălaşă stupiditate – care, inutil să v-o spun, dă sare şi piper Istoriei ca atare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Imperiul Britanic şi Rusia erau prinse într-un acerb „Mare Joc“ geopolitic prin Asia – din Afganistan şi pînă în India. S-au jucat ce s-au jucat pînă ce şi-au dat seama că ameninţarea era în altă parte: în Germania renăscută, ce se profila ca mare putere în Europa.

Acum, să trecem la cele prezente. Nu-i nici un pericol ca, în viitorul apropiat, Marea Britanie şi România & Bulgaria să se afle pe baricade diferite, nici în Europa şi nici în Asia. Aplombul pe care parlamentari britanici – plus presa aferentă – l-au pus în a vorbi despre un pericol româno-bulgar la adresa Marii Britanii e o mostră de crasă ignoranţă. El denotă cît de bine (a se citi prost) cunosc unii britoni realităţile din Estul UE (deşi Londra a trimis de regulă aici ambasadori excelenţi – pe cei de la Bucureşti în bună parte i-am cunoscut). De la un imperiu, chiar şi fost, ai anumite pretenţii. De la Marea Britanie, cu memoria sa imperială vie şi cu istoria sa imperială sofisticată, mă aşteptam la mai mult.

Este de înţeles temerea oricărui guvern că un val de emigranţi i-ar da peste cap balanţa serviciilor şi protecţia socială. Orice politică se joacă în primul rînd acasă. Înainte de a da explicaţii la Bruxelles, premierul britanic David Cameron dă explicaţii la Londra. Cameron a promis să reducă (pînă în 2015) la sub 100.000 pe an numărul imigranţilor veniţi din afara Europei. Dar românii şi bulgarii, de la orice capăt al poveştii i-ai privi, nu-s nici emigranţi şi nici imigranţi – ci (doar) cetăţeni europeni care, asemenea britanicilor, sînt deopotrivă îndreptăţiţi să uzeze de directiva liberei circulaţii a oamenilor şi a bunurilor – cea care stă la baza Uniunii Europene şi care i-a dat acesteia valoare în timpurile bune. Marea Britanie doreşte să profite pe mai departe de libera circulaţie a bunurilor, dar vrea să menţină restricţii în libera circulaţie a oamenilor. Oricine îşi poate spune că este un calcul politic la mijloc – dar, totodată, oricine îşi poate spune că e şi o anumită ipocrizie în această pretenţie.

Indiferent cu ce ameninţări i-ar cota presa tabloidă pe români şi pe bulgari (iar britanicii, se ştie, stau biiiiine la tabloide, inclusiv la capitolul topless regal), presa serioasă (vezi unul dintre editorialele din Financial Times, 2-3 februarie a.c., p. 6) arată clar că această presupusă ameninţare este mai curînd o znoavă din seria celor cu drobul de sare.

Românii care, teoretic, ar putea merge spre Anglia n-ar face-o (în imensa lor majoritate) pentru a căuta ajutor social – ci locuri de muncă. Acum un deceniu, aceeaşi a fost povestea polonezilor – şi ei păreau o mare ameninţare pentru Occident; doar că, azi, acei polonezi contribuie din plin la PIB-ul ţărilor care i-au primit, iar polonezele care nasc prin ţările de adopţie – inclusiv Anglia – contribuie binişor la (oricum ofilita) rată de naşteri a lumii occidentale. La fel este şi cazul românilor care au ajuns în ţări latine, din Italia pînă în Spania. Nu s-au dus acolo pensionari care să-şi pună dantura pe banii statelor respective, ci mai ales tineri care au pus osul la treabă. Temerea unor britanici că la ei ar putea fi altfel e uşor stupidă – un stat cu aşa trecut imperial ar fi dator cu ceva mai multă înţelepciune. Iar dacă se tem – şi nu au curajul s-o spună – că brusc ar creşte numărul cerşetorilor din Trafalgar Square, atunci poate ar fi cazul ca britanicii să afle că cerşetorii nu prea au nevoie de directive europene; unde au ajuns, au făcut-o de regulă înaintea muncitorilor. În plus, nu pot să le dau britanicilor decît o veste proastă: dacă ar vrea să ajungă sub soarele palid al Albionului, cerşetorii tot ar pătrunde, chiar dacă la graniţele britanice s-ar aşeza unul lîngă altul David Cameron, prinţul Harry şi divizia lui aeropurtată din Afganistan, Harry Potter, Sherlock Holmes, Jack Spintecătorul şi James Bond (plus toate Bond-girls aferente, umăr la umăr, of course). Dar britanicii, pentru că sînt în mare simpatici şi au dat lumii Beatles-ii, merită şi o veste bună: la drept vorbind, nu sînt foarte multe semne că românii (fie ei oameni decenţi sau infractori parşivi) ar da soarele ţărilor mediteraneene pentru ceaţa lăptoasă a Londrei şi nici graiurile latine pentru limba lor în care scrii y şi citeşti uai.

Drept care aş putea pune pariu că Britania nu va fi invadată de româno-bulgari; şi, astfel, se va putea bucura pe mai departe de a-i găzdui cum se cuvine pe oameni cu mai puţine legende defavorabile, desigur – Roman Abramovici sau Boris Berejovski y compris.

Adrian Cioroianu este decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti. Printre cele mai recente cărţi publicate: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.