Primul film văzut la cinema a fost un dezastru - interviu cu Wim WENDERS

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Primul film văzut la cinema a fost un dezastru   interviu cu Wim WENDERS jpeg

Wim Wenders (n. 1945), preşedintele Academiei Europene de Film, unul dintre cei mai importanţi regizori europeni, realizatorul celebrelor Paris, Texas (1984), Cerul deasupra Berlinului (1987) sau Buena Vista Social Club (1999), a venit la începutul lunii iunie la TIFF pentru a primi „Premiul pentru întreaga carieră oferit unei personalităţi din cinematografia europeană“. Timp de aproape o săptămînă, Wenders a mers la filmele româneşti din program, a susţinut un master class, a răspuns politicos oricui avea ceva să-i spună, a fost prezent la cele trei proiecţii de gală ale filmelor sale, a semnat protestul cineaştilor români şi s-a plimbat nestingherit, în trenci şi adidaşi, pe străzile Clujului. Afabil şi relaxat, sclipitor în orice situaţie, cu o coafură de Tim Burton şi un zîmbet ascuns, regizorul german a fost cea mai plăcută surpriză a festivalului. Ştiu cîţiva oameni care, dacă ar fi întrebaţi ce imagine le-a rămas în minte de la TIFF-ul de anul ăsta, ar spune fără să ezite: „Wim Wenders stînd la coadă la îngheţată“. Mai multe la www.wim-wenders.com.

Lucraţi la primul dvs. film 3D, Pina, dedicat coregrafei germane Pina Bausch. Anul trecut, după moartea ei, aţi publicat în The Guardian un poem, iar unul din versuri suna aşa: „Pina Bausch va continua să ne influenţeze pe noi toţi“. Cum se manifestă această influenţă? 

Noi doi eram foarte buni prieteni şi voiam să facem un film împreună încă de-acum 20 de ani. Ceea ce făcea Pina, modul în care o făcea, temele care o preocupau mi se păreau cu totul unice şi simţeam că are un dar pe care nu-l mai văzusem nicăieri în altă parte. Am învăţat foarte multe de la ea. De fiecare dată cînd vedeam un spectacol de-al ei, învăţam ceva nou. Ştia mai bine decît oricine să privească oamenii, să-i vadă şi să-şi dea seama de tot ce poate spune o persoană numai urmărindu-i mişcările. E o capacitate pe care nici unul din noi nu o mai are. Ne-am obişnuit să-i judecăm pe ceilalţi numai după ceea ce spun sau cu ce se îmbracă sau cum arată, însă abilitatea de a-i recunoaşte, nu de a-i judeca, după felul în care se mişcă s-a pierdut aproape de tot. Iar Pina devenise o specialistă formidabilă în a-i privi pe oameni cum se mişcă, a le recrea mişcările şi a spune poveşti prin intermediul mişcărilor, al gesturilor, al lucrurilor mici. Mereu i-am admirat munca. Şi am admirat-o pe ea, ca persoană. 

Cum v-aţi decis să faceţi un film 3D? 

Cînd i-am spus că aş vrea să facem un film împreună, era în ’83 sau ’84, am spus-o pentru că o credeam cu adevărat. În cele din urmă, Pina a zis că ar fi frumos, iar în anul următor a întrebat cînd o să facem filmul, apoi eu am mai văzut un nou spectacol, m-am gîndit la întrebarea ei şi mi-am dat seama că nu ştiam cum să fac un film despre opera ei, că vocabularul şi capacităţile mele cinematografice nu includeau acel dar despre care vorbeam mai devreme. Nu aveam la dispoziţie nici o modalitate prin care să transfer în film dansul ei. Mă gîndeam la asta din ce în ce mai mult şi, în fiecare an, Pina îmi punea aceeaşi întrebare, iar eu îi răspundeam: „Încă nu ştiu cum“. 

Pînă cînd, acum cîţiva ani, am văzut primul film 3D şi mi-am spus că asta ar putea fi o variantă. Căci mediul ei e spaţiul, iar mişcarea e, prin definiţie, ceva ce se întîmplă în spaţiu, şi eu am crezut mereu că nu mă pot descurca cu spaţiul într-un film, mă refer la spaţiul pe care ea îl ocupa prin dans. Aşadar, mi-am spus că poate aş avea o şansă cu vocabularul 3D. I-am vorbit despre soluţia mea, iar ea mi-a spus: „Dacă tu crezi în asta, eu aştept oricum de atîta vreme, aşa că hai să trecem la treabă!“. Am pus totul la cale pentru vara trecută, însă Pina a murit, după cum ştiţi, cu o lună înainte. 

În 1979 aţi realizat Lightning over Water, unul din cele mai emoţionante documentare făcute vreodată despre un regizor. Aţi mers atunci la New York şi aţi filmat îndeaproape ultimele trei luni din viaţa lui Nicholas Ray. Dvs. aţi putea renunţa la controlul pe care îl aveţi asupra propriei imagini, lăsîndu-vă filmat de un alt regizor? V-aţi permite să fiţi vulnerabil? 

Trebuie să fii extrem de curajos ca să faci asta, iar Lightning over Water a fost produs înainte de toate de curajul lui Nick. Nu ştiu dacă eu am curajul ăsta. Poate voi afla că îl am. Dar poate că nu, nu ştiu, nu m-am gîndit la asta. Mai trebuie spus că nu eu i-am cerut lui Nick să facem filmul, el m-a rugat pe mine. Eu nu i-aş fi cerut-o niciodată. Mi-a explicat că e foarte important pentru el să mai facă un film, căci era posibil să fie pe moarte, dar nu ştia sigur. Simţea însă că o să moară şi mi-a zis: „Nu pot să-l fac singur. Vrei să mă ajuţi?“.

La început, n-am vrut, n-am vrut deloc. Cu cît înaintam cu atît mai puţin voiam să-l fac. Dar nu puteam pleca, începusem ceva ce trebuia dus la bun sfîrşit. Chiar dacă puneam sau nu peliculă în aparat, noi trebuia să fim acolo. De la un anumit punct, devenise mai important să-l însoţim pe Nick, decît să terminăm filmul. Cu toţii am fi continuat s-o facem, chiar dacă filmul n-ar fi existat. Însă atunci ar fi fost ceva fals şi Nick şi-ar fi dat seama, iar el voia ca totul să fie filmat, aşa că am filmat. Dar nu ne-am gîndit niciodată la produsul finit. Chiar şi azi, cînd trebuie să prezint undeva acest film, sînt uimit că el există. 

Trecînd la lucruri mai frivole, v-aş întreba, gîndindu-mă la documentarele muzicale şi videoclipurile pe care le-aţi regizat, care sînt cele mai recente descoperiri muzicale pe care le-aţi făcut în ultima vreme? 

(deschide un carneţel negru pe care-l avea în faţă şi citeşte nume de formaţii): Ar fi mai multe. Ascult atîta muzică încît pierd şirul. De exemplu, am descoperit un grup care se cheamă Other Lives, apoi o fată din America, Scout Niblett o cheamă. A scos deja şase albume. Eu am ascultat unul din ele şi am vrut imediat să le aud şi pe celelalte. Mai e un grup american nou, Clem Snide. Pe Kings of Leon îi ştiţi, nu? Apoi, ar mai fi Mumford and Sons şi un grup israelian care mi s-a părut fantastic, Asaf Avidan and the Mojos. Am ascultat doar un EP şi acum aştept cu nerăbdare albumul. Astea-s descoperirile mele din ultima lună. 

Vă amintiţi care a fost primul film pe care l-aţi văzut? 

Da, a fost un dezastru. Aveam 6 sau 7 ani şi am mers la cinema cu bunica mea, care nu era deloc un cinefil cu experienţă. Intenţionase să mă ducă la un film cu Stan şi Bran, dar a greşit sala şi am intrat la ceva de genul The Night of the Living Dead. N-am aflat niciodată la ce film am fost de fapt. Probabil că era prin ’52, pentru că eu m-am născut în ’45. Bunica nici măcar nu-şi dăduse seama de greşeală, nu prea se pricepea la filme. Îmi aduc aminte fiecare cadru din timpul celor cinci minute cît am stat înăuntru. Apoi n-am mai rezistat, am început să ţip şi să mă caţăr pe capetele oamenilor (sala era plină ochi). Am ţipat cît am putut de tare şi m-am repezit spre ieşire. N-am mai putut dormi ani la rînd, visam la nesfîrşit acel film de groază. A fost un început cît se poate de prost. 

Dacă ar trebui să duceţi un copil să vadă primul lui film la cinema, la ce film l-aţi duce? 

Depinde de vîrstă. Dacă ar avea 6 ani, ca mine pe vremea aia, l-aş duce la un film de Buster Keaton.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.