Imaginea-Dumnezeu

Publicat în Dilema Veche nr. 881 din 25 februarie - 3 martie 2021
Imaginea Dumnezeu jpeg

 Servants / Servitorii (Slovacia-România-Cehia-Irlanda), de Ivan Ostrochovský.

Un cineast îndrăgostit de propriile imagini e un cineast slab. Un film a cărui apetență pentru „imagini frumoase” nu e motivată de nici o rațiune superioară, de nici o reflecție pătrunzătoare asupra cinema-ului, e un film care în fond ne spune: „Circulați, vă rog, nu e nimic de văzut”. Fiindcă o imagine frumoasă e acolo ca să ne seducă și să ne facă să glisăm pe suprafața ei, nu ca să ne invite la o chestionare serioasă a ceea ce vedem.

Cu Ida (2013) și Cold War (2018), polonezul Pawel Pawlikowski a inventat o modă, pe care am putea numi-o la rîndul nostru, după o expresie uzuală în cinema-ul occidental al anilor ʼ80, „moda retro”. Metoda lui era pe cît de eficientă, pe-atît de străvezie: compoziții vizuale foarte atent lucrate, acțiune găurită de elipse, dialog rar și sobru. Formatul strîmt al cadrelor alb-negru a devenit cartea de vizită a acestor filme plasate în trecutul comunist, care nu livrau analiză istorică, ci se mulțumeau cu o recreare, în termeni exclusiv estetici, a lumii de-atunci. Cu Servitorii, slovacul Ivan Ostrochovský se afirmă ca epigon umil al lui Pawlikowski. Rețeta e aceeași, iar paradoxul cu care ne confruntă filmul său măcina deja încercările polonezului. Pe scurt, deși pretinde un rechizitoriu al epocii, fie el și vătuit în spatele unei estetici asumate, aceste proiecte mizează în definitiv pe activarea unui sentiment de nostalgie pentru acea epocă. Ca și cum între scop și mijloace s-ar produce o fractură inexplicabilă. Aș zice că, în ambele cazuri, spectatorul rămîne la final nu cu dezgustul pentru teroarea timpurilor de-atunci, ci cu amintirea călduță a felului în care acele timpuri arătau. Un aragaz spartan, un interfon prăfuit, o mașină Volga neagră și lucioasă – toate lucrurile astea apar în filmul lui Ostrochovský mai puțin ca niște veritabile resorturi dramatice, și mai mult ca o abilă plasare de produse.

Fetișizarea artefactelor comuniste e doar unul dintre semnele care, în cazul acestor filme, ar trebui să ne dea de gîndit. Cînd un film ia forma unui șir de cărți poștale despre trecut, concepute de la adăpostul prezentului, înseamnă că undeva s-a produs un scurtcircuit, iar umbra revizionistă a acelei povești nu mai ajunge pînă la noi. Tablourile imaginate de Ostrochovský sînt mereu calculate pentru efect – și, ca orice tablouri, evacuează viața din ele în aceeași măsură în care pretind să o reprezinte. Ce deranjează e tocmai senzația că Ostrochovský caută acel loc ideal în care să așeze camera nu dintr-o convingere ontologică cu privire la cinema, ci dintr-o convingere publicitară cu privire la maximizarea efectului de-a lua ochii.

M-am ferit să vorbesc despre acțiunea filmului pentru că ea trece mai mereu pe planul doi. Ostrochovský e dispus să renunțe o vreme la ce avea de spus dacă găsește în drumul său o imagine frumoasă, chit că inutilă. Sîntem deci cîndva în anii ’80, între pereții unei facultăți de teologie în care circulă mesaje subversive, apeluri la grevă, documente în samizdat. Unul dintre tinerii admiși (Samuel Skyva) e foarte avîntat în rebeliune – seamănă, și nu doar fizic, cu Mugur Călinescu, tînărul botoșănean care s-a opus regimului comunist și despre care Radu Jude a făcut un film recent, Tipografic majuscul. Lucrurile sînt destul de neclare în privința funcționării acestui loc ermetic, iar filmul suferă de pe urma scenariului său schematic (scris, ca și la Ida, în colaborare cu Rebecca Lenkiewicz): de la atîtea goluri, era inevitabil ca povestea să devină nu doar aluzivă, ci de-a dreptul găunoasă. Nici nu-i de mirare că relația dintre acest tînăr și securistul care-l anchetează (Vlad Ivanov, care pare să fi prins rîcă pe seminariști odată cu filmul lui Daniel Sandu Un pas în urma serafimilor) nu prezintă nimic ambiguu, nimic care să o particularizeze, ci se rezumă la un joc de-a șoarecele și pisica cu detentă dostoievskiană, care s-ar fi putut petrece la fel de bine în alte țări și în alte timpuri. Decanul facultății, un bătrîn venerabil cu pete pe față, care ziua oficiază în sînul Pacem in Terris, o asociație preoțească sponsorizată de stat, iar seara ascultă Radio Europa Liberă, pare să fie singura încercare autentică a filmului de-a ieși din balta stătută a acestui universalism care face ravagii prin marile festivaluri europene de azi.

Există o idee care scoate timid căpșorul la lumină spre finalul filmului: aceea a unui body horror în stadiu larvar, care se simte stînd la pîndă în spatele acestui lustru copleșitor organizat de Ostrochovský. Cu mai multă îndrăzneală, filmul s-ar fi putut lepăda definitiv de teritoriul verosimilității, în care oricum pare cantonat mai mult din obligație, și ar fi putut accepta aventura unui film de gen pe care nu-l anunța nimic. Ce vreau să spun este că slovacul are talent pentru a instaura un aer apăsător și rece, care pune stăpînire în mod neașteptat pe imaginile filmului, mergînd dincolo de cîteva simple detalii de film noir. E un cadru foarte frumos, în care un seminarist vorbește la Europa Liberă dintr-o cabină telefonică, apoi camera efectuează un traveling lateral lent, dînd la iveală o promenadă cufundată în ceață și două siluete care își fac apariția din fundul planului, la început abia ghicite, apoi tot mai pronunțate. Acolo am văzut un film care ar fi putut să existe. Păcat că filmul real cedează prea des bunei-cuviințe și primei idei care vine: căci ce altceva e opțiunea pentru Vlad Ivanov, villain-ul passe-partout, decît o lipsă de fantezie care ne lasă perplecși?

Servitorii va rula în cinematografele din România începînd cu 26 februarie.

Victor Morozov este critic de film.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.