Două de acţiune

Publicat în Dilema Veche nr. 551 din 4-10 septembrie 2014
Două de acţiune jpeg

● Sin City: Am ucis pentru ea / Sin City: A Dame to Kill For (SUA, 2014), de Frank Miller şi Robert Rodriguez.  

După cum s-a văzut încă de la primul Sin City, pe care Robert Rodriguez l-a adaptat în 2005, împreună cu Frank Miller, după benzile desenate ale lui Miller, entuziasmul celor doi – al regizorului şi al artistului de BD – pentru iconografia şi tropii filmului hollywoodian noir din anii ’40-’50 este un entuziasm complet nereflexiv: simplu fetişism, neinteresat să examineze critic acei tropi, acea iconografie, ci doar să le îmbălsămeze, să le muzeifice. Pentru că mai e şi în 3D, Sin City 2 seamănă încă şi mai tare decît predecesorul său cu un fel de Madame Tussauds al noir-ului. Lumea lui în alb orbitor şi negru lucios, în care griurile lipsesc, iar restul culorilor tind să fie rezervate buzelor date cu ruj rubiniu ale unei femei fatale sau ochilor ei de un verde ardeţi-mă-pe-rug, se prezintă ca o distilare a noir-ului clasic, cu inserţii de chic trash-punk-porno-hongkonghist (prostituate-ninja manechinoase şi complex harnaşate), de umor bazat pe cultivarea prea-de-totului sîngeros (ţeste explodînd ca nişte pepeni între degetele lui Mickey Rourke) şi de horror clasic reimaginat la graniţa cartoon-ului (fiul unui politician odios arată ca Nosferatu, iar Rourke joacă un personaj amintind fizic de monstrul lui Frankenstein în varianta Boris Karloff). Dar distilarea nu e una prea interesantă: climatul moral şi ideologic al noir-ului conţinea, în general, mai mult decît cinismul juvenil la care e redus în Sin City – o acceptare autocomplezentă a corupţiei şi a exploatării reciproce ca stare naturală a speciei. Şi nici inserţiile nu-l fac mai interesant – gagurile gore gen ochi scoşi au devenit figuri obligatorii, ca şi hongkonghismele marţiale ale prostituatelor-amazoane. Bestia Rourke face un cuplu badass (de biker-i) cu frumoasa Jessica Alba, după ce personajul acesteia, o stripteuză, se taie pe faţă într-o scenă de amok expresionist. Din tăieturile ei cusute iese lumină albă, cum se şi cade într-un film în care orice e un element de design (fiecare cadru a fost rafistolat masiv pe computer). Dar cea mai spirituală contribuţie la acest film stupid-sofisticat e, de departe, aceea a Evei Green: avînd de întrupat stereotipul femeii-demon-care-suge-sufletul-bărbatului, stereotip pe care Rodriguez şi Miller nu-l supun la nici un pic de deconstrucţie (oricît ar încerca să compenseze prin amazonismele prostituatelor, filmul lor e rigid-tradiţionalist în reprezentarea genurilor: femininul se defineşte în primul rînd prin „bunăciune“, masculinul se defineşte pozitiv printr-un fel de animalitate „cu suflet“), actriţa îl mai dezinfectează prostindu-se şi semnalizînd că se prosteşte – jucîndu-se nu doar de-a femeia fatală din noir-ul anilor ’40-’50, ci mai evocînd şi pantomima vampelor din cinematograful mut.       

● The Expendables 3: Eroi de sacrificiu (SUA, 2014), de Patrick Hughes.  

The Expendables 3 e cel de-al treilea episod dintr-o serie în care senior citizen-ul Sylvester Stallone conduce un comando de „soldaţi ai norocului“, jucaţi tot de veterani ai filmului hollywoodian de acţiune din epoca Reagan. Cot la cot cu Stallone luptă aici Dolph Lundgren (printre alţii ca Jason Statham, Wesley Snipes şi Antonio Banderas, ale căror contribuţii la genul respectiv au venit, ce-i drept, după anii ’80), în timp ce Schwarzenegger şi Harrison Ford mai mult chibiţează. Schwarzenegger (67 de ani) îl sfătuieşte la un moment dat pe Stallone (68) să iasă din business-ul ăsta, iar Ford (72) îi recomandă s-o ia mai uşor, ca să nu facă vreun atac de ceva, dar el nu şi nu: cu părul vopsit şi cu faţa plină de umflături uşor de atribuit botox-ului, el îi cere cascadorului care-l dublează o agilitate cu nimic mai prejos decît a celor cîţiva tineri (insipizi) invitaţi în acest episod să se alăture comandoului. În locul vietnamezilor şi al sovieticilor de pe vremea lui Reagan, trebuie să-l înfrunte pe Mel Gibson – în rolul unui criminal de război despre care la un moment dat se afirmă, fără nici o jenă, că se bucură de protecţia preşedintelui României (la care comandoul se paraşutează urgent în Bucureşti, pentru cîteva secvenţe lipsite de orice culoare locală), deşi pentru bătălia finală (la fel de oarecare ca şi restul scenelor de acţiune) este preferată o republică fictivă (în gura lui Gibson, numele acesteia sună a ceva gen „Izmenistan“, în timp ce, rostit de Ford, el se apropie mai mult de „Assmanistan“). Xenofobia se manifestă mai cu frică decît pe vremea lui Reagan, dar e tot acolo – în statutul interşanjabil al ţărilor fictive (Izmenistanul ori Assmanistanul), respectiv reale (România, Somalia), în care comandoul mitraliază sute de slugi băştinaşe ale criminalului de război Gibson, sau în faptul că româna vorbită de gorilele bucureştene ale acestuia din urmă e cînd română recognoscibilă, cînd păsărească. Într-o concesie făcută unor vremuri în care sensibilitatea la asemenea lucruri e totuşi ceva mai mare, vechea xenofobie reaganistă a fost tunsă „pierdut“: obiectul ei nu mai e unul concret, ci unul generic – postsovietico-arabo-african, dar fără o naţionalitate sau o etnicitate precisă. Printre scremut-virile bătăi reciproce pe burtă, se vorbeşte lăcrămos despre misiuni CIA-iste mai vechi de-ale comandoului, dar mereu în termeni foarte generali – s-au luat multe vieţi, dar s-au salvat şi mai multe, şi în rest nu prea se ştie unde, ce şi cum. În fine, după cum atestă dispariţia înjurăturilor şi a sîngelui din episoadele precedente, e un film nu doar pentru nostalgici, ci şi pentru băieţei, căutat-inofensiv. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.