Ce anume v-a atras la nuvela lui Mircea Eliade?

Faptul că este o poveste de dragoste fantastică, care se întîmplă în perioada interbelică. Faptul că sînt puţine personaje şi o unitate de spaţiu şi timp. M-au atras relaţiile între personaje, în special complicitatea celor trei femei, prin puterea cărora domnişoara Christina este readusă la viaţă. Scenele de vis au constituit un alt element care m-au atras la nuvelă. Felul în care linia de demarcaţie între vis şi realitate se estompează din ce în ce mai mult, pînă la dispariţie, mi s-a părut un lucru incitant.

Cît a mai rămas din povestea originală, ce aţi tăiat şi ce aţi adăugat dumneavoastră?

Am încercat să mă păstrez cît mai aproape de nuvela lui Eliade şi să o pun în valoare cît mai bine posibil. A trebuit să operăm simplificări şi reduceri, pentru a ne încadra în durata unui spectacol de cinema obişnuit, dar cred că elementele principale ale poveştii din nuvelă se regăsesc în film. Ce am adăugat sînt secvenţe care derivă tot din materialul dramatic al cărţii. Am încercat să rezistăm tentaţiei de a explica ce a scris Eliade sau de a explica de ce fac personajele una sau alta. Cu alte cuvinte, am dorit să păstrăm intact misterul şi gradul de încriptare pe care autorul le-a dorit.

Fantasy? Thriller? Dramă? Cum se încadrează acest film?

Cred că cea mai onestă încadrare a filmului ar fi în categoria de thriller fantastic. Pe de altă parte, filmul are mai multe faţete, care acoperă fiecare o altă categorie de aşteptări. Cei care doresc un film fantastic au parte de secvenţe de feerie şi vis, foarte bogate vizual şi sonor. Amatorii de thriller vor gusta cu siguranţă atmosfera încărcată şi tensiunea care creşte la cote maxime. Cei care doresc să vadă o dramă vor asista la destrămarea unei iubiri şi împlinirea unui blestem. 

Alexandru Maftei este regizor de film. Cel mai recent film al său este Domnişoara Christina.

a consemnat Matei MARTIN