Anticorupţie

Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
Anticorupţie jpeg

● De ce eu? (România, 2015), de Tudor Giurgiu.  

Din punct de vedere artistic, Tudor Giurgiu nu se numără printre vîrfurile generaţiei sale de regizori. Noul lui film,

în care ficţionalizează cazul procurorului Cristian Panait, nu are prin ce să se distingă, pe plan internaţional, de nenumărate alte expozeuri cinematografice lucrate profesionist, dar convenţional, despre corupţie la nivel înalt. Dar ca jucător pe plan local, Giurgiu nu e lipsit de un anumit simţ al

-ului: filmele pe care le face tind să-i iasă destul de bine racordate la cîte un

al momentului. Comedia

i-a ieşit în 2012, cînd componenta ei de elegie pentru distrugerea clasei muncitoare româneşti se potrivea cu nemulţumirea anticapitalistă care părea atunci să se extindă, pe fondul brutalelor politici neoliberale Băsescu-Boc.

îi iese în plin tsunami anticorupţie, cînd figuri care mai de care mai cunoscute, percepute pînă mai ieri drept intangibile şi asociate ambelor găşti care-şi dispută puterea politică, sînt înghiţite una după alta. Apărut fix în momentul ăsta (după ce s-a aflat mulţi ani în lucru),

nu poate decît să contribuie la scrierea naraţiunii acestor zile – despre o justiţie care, odată pusă în mişcare, pare să fi devenit de neoprit – prin evocarea sumbrei ei preistorii din timpul guvernării Năstase şi în particular prin vizualizarea caznelor unui martir. Metafora dominantă e aceea a sufocării: conştientizarea de către tînărul procuror a faptului că nu va fi lăsat să-şi facă datoria e acompaniată pe banda sonoră de zgomotul amplificat al unei respiraţii îngreunate.  

Regizat de Giurgiu după un scenariu semnat de el împreună cu Loredana Novak,

se menţine scrupulos aproape de faptele cunoscute ale cazului Panait. Acţiunea se petrece tot în 2002, cînd protagonistul, al cărui prenume e tot Cristian (Emilian Oprea), are tot 29 de ani şi, la început, o carieră în ascensiune – e procuror la Biroul de Anchete Speciale (vizînd alţi magistraţi) al Parchetului General. Ca şi lui Panait, tînărului procuror din film i se cere capul unui procuror de la Oradea, Leca (în realitate Lele), învinuit că ar fi luat mită. Tot scăpîndu-i printre degete lui Cristi în diverse interstiţii procedurale (filmul e detaliat în documentarea procedurilor), versatul Leca nu încetează să repete că e victima unei înscenări – e pedepsit pentru că ar fi hărţuit politicieni şi oameni de afaceri locali, ajungînd astfel să deranjeze interese mari, mergînd pînă la SRI şi pînă la prim-ministrul României. (Premierul rămîne nenumit în film şi, atunci cînd apare la televizor, e jucat de un actor care nu seamănă neapărat cu Năstase, dar repetă una dintre declaraţiile acestuia – „Nu cred în arestările de vineri seara“.)  În scurt timp, refuzul lui Cristi de a le mai servi drept coadă de topor persecutorilor lui Leca îl aduce în conflict cu o serie de şefi tot mai mari (Mihai Constantin, Dan Condurache, Virgil Ogăşanu), figuri stas ale „experienţei de viaţă“ înţelese ca eufemism pentru corupţie, cu discursuri la fel de stas ce încep cu „Măi băiatule“. Tot în acord cu termenii destul de mitici şi de metodici (sau lipsiţi de imaginaţie) în care a gîndit Giurgiu această reconstituire dramatică, Cristi e, la rîndul său, o figură stas de cavaler al dreptăţii (mai mult plăvan-voinică decît expresivă); pe post de cal alb are o rosinantică Dacie veche şi albastră. Pentru a-şi împiedica protagonistul să devină complet monocolor de virtuos ce e, realizatorii ni-l arată înşelîndu-şi iubita oficială cu una dintre studentele lui; din păcate, petele de culoare aplicate astfel personajului rămîn stîngaci integrate în portretul lui, din cauză că Giurgiu şi coscenarista nu sînt în stare să-şi prevadă personajele feminine cu momente care să pară altfel decît în plus, de umplutură, marginale pînă la superfluitate în raport cu focus-ul filmului. Astfel, încă de dinainte ca viaţa lui să fie complet absorbită de cazul Leca, lui Cristi i se spune, în secvenţă după secvenţă, că „tu eşti aici cu mine, dar de fapt eşti în altă parte“, că „nu mai eşti tu“, că „vreau să-ţi pese şi de mine“ etc.; iar atunci cînd nu e ceartă, cu partitura femeii redusă la repetarea ca de disc zgîriat a aceloraşi reproşuri, acalmia tinde să fie celebrată printr-o la fel de convenţională secvenţă de montaj cu îndrăgostiţi dedîndu-se unor activităţi generic-zbenguitoare în parc, la cumpărături, la iarbă verde etc.  Film solid mai ales în sensul de greoi, De ce eu? reprezintă totuşi un clar progres faţă de Omul zilei (de Dan Piţa), Magnatul (de Şerban Marinescu) sau Ticăloşii (tot Marinescu); spre deosebire de aceste alte filme cu procurori şi politicieni, realizate în România anilor ’90-2000 şi incapabile să detalieze inteligibil cine ce unelteşte împotriva cui sau cum anume se fură, De ce eu? e documentat şi profesionist în trecerea de la documentare la dramatizare. Dar, în măsura în care se prezintă ca un film politic, el consfinţeşte, la fel ca acele filme mai vechi, o înţelegere limitată a politicului. Această înţelegere reduce politicul la o singură problematică – aceea a corupţiei clasei politice locale (inclusiv a opoziţiei, dacă i se poate da crezare unuia dintre persecutorii lui Leca, potrivit căruia Leca are şi el în spate un partid, care odată ajuns la guvernare îşi va subordona justiţia la fel ca actuala putere); corupţie căreia Giurgiu, mergînd pe firul relaţiilor dintre partide şi servicii secrete, îi localizează originea (într-un text explicativ adăugat chiar înaintea genericului de final) în instituţia Securităţii ceauşiste. În consecinţă, angajamentul politic al acestui film se reduce şi el la un angajament de asanare juridico-morală – mergînd eventual pînă la eradicare – a respectivei clase politice; un angajament care, de fapt, e antipolitic. Filmul politic cu adevărat important al lui 2015 – şi nu doar al lui 2015, ci şi al ultimilor ani – nu e De ce eu?, ci Aferim! al lui Radu Jude.     

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.