O poveste de viaţă cu Orange

Publicat în Dilema Veche nr. 339 din 12 - 18 august 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

A circulat viral pe e-mail-uri; suna aşa: „Către Orange, subsemnata BB, domiciliată în..., avînd numărul de telefon... (în copia scanată a scrisorii apar numele, adresa întreagă şi numărul de telefon – notă C.G.) formulez prezenta plîngere prin care arăt că în data de 13.07.2010, între orele 21,00 – 22,00, în urma problemelor ivite în reţeaua Orange nu am putut fi contactată pe numărul de telefon sus arătat, de către prietenul meu, fapt pentru care între noi s-a rupt o relaţie de 3 ani. Faţă de cele mai sus arătate solicit confirmarea problemelor ivite în reţea pentru refacerea relaţiei care a avut de suferit în urma situaţiei create. Aştept răspunsul dumneavoastră în cel mai scurt timp, posibil prin mesaj sau în scris“. 

Am uitat iniţial de ea, pînă am văzut-o pe un blog, tot la modul „să rîdem de...“. Apoi mi-a ajuns iar în e-mail, din altă sursă, semn că a făcut furori. Iniţial am rîs, apoi mi-am dat seama că ştiam prea multe despre BB – numele, adresa de acasă, numărul de telefon, problemele emoţionale. De ce trebuia să ştiu toate astea? Amuzant era faptul în sine, întîmplarea, dar cînd îi ataşezi o identitate reală, pe care oricine o poate recunoaşte, totul devine o mizerie. BB avea o viaţă sentimentală ciudată, dar e un om şi nu merita aşa ceva. De remarcat că un al doilea blogger a pus o bandă neagră peste numele şi datele personale. Deci se poate. 

M-a enervat imaginea cuiva de la Orange, care s-a distrat copios şi a simţit nevoia să împărtăşească, să fie cool. Dacă ar fi şters datele personale, ar fi fost doar o încălcare a regulilor, dar respectivul angajat sau angajată a dat scrisoarea pur şi simplu pe Internet, semn că nu are dramul de umanitate necesar să se gîndească la faptul că poţi să faci mişto fără să faci rău gratuit. Poate îmi veţi spune că am prea mult timp liber şi că mă ocup de nimicuri. Mie nu mi se pare un nimic, ci o mizerie care i se poate întîmpla oricui, la cîte date personale lăsăm companiilor private. Din păcate, există un singur caz în România de despăgubiri pentru publicarea datelor personale: Primăria Sectorului 1 a plătit în jur de 15.000 de euro pentru publicarea numelui unei persoane bolnave de SIDA. Sumele decise de judecătorii români ca despăgubiri sînt în general mici. Regret că nu avem ca în America instituţia avocatului care fuge după ambulanţă şi apoi obţine despăgubiri serioase pentru victimă. Oricît de mult ar fi urîţi, chiar în America, asemenea avocaţi, ei au un rol social. 

Apoi, îmi trece prin cap că poate e doar o glumă, poate că BB nu există şi scrisoarea este un fals amuzant. Mai bine să mă lămurească Orange. E în interesul companiei să nu creadă lumea că lasă cererile clienţilor în spaţiul public. Orange are o problemă de imagine cu scrisoarea asta, mă gîndesc că eu ajut compania să o lămurească, nu? Am multă experienţă în a cere informaţii de la instituţii publice, fie ca ziarist, fie ca cetăţean, pe baza legii accesului la informaţii de interes public. 

Niciodată nu mi-a fost la fel de greu să aflu ceva de la o instituţie cum a fost cu Orange. Pe site-ul Orange există un centru de presă. Unde poţi găsi comunicate de presă de mare interes public cu ce produse a mai lansat compania, şi nici un număr de telefon. Poţi însă trimite o cerere pe un formular online, care formular nu merge. Aşa că a trebuit să trec pe la call center-ul pentru clienţi, cel cu „pentru abonamente apelaţi tasta 1 etc.“. Cînd, în fine, am ajuns la departamentul PR, am aflat că Orange nu stă de vorbă cu presa, că aşa sînt regulile, să trimit o cerere în scris pe formularul de pe site. Care nu merge. În fine, am obţinut o adresă de e-mail, de unde următorul schimb de mesaje. 

Eu, după ce m-am prezentat: „Doresc o poziţie din partea companiei Orange în legătură cu o scrisoare care circulă în sistem viral pe Internet (detalii despre scrisoare). Doresc să ştiu dacă: a) Scrisoarea este autentică şi a fost adresată Orange? Cum compania nu a avut nici o reacţie publică, plec de la prezumţia că scrisoarea este autentică şi a fost adresată Orange; b) Orange se consideră responsabilă de apariţia scrisorii, inclusiv a datelor personale, în spaţiul public? c) Orange are o politică de instruire a personalului care lucrează cu date personale? Au fost făcute training-uri speciale acestor persoane (cîte, cu cîte)? d) Aş vrea un comentariu oficial în legătură cu cazul în sine, vi se pare normal ca o scrisoare adresată companiei să ajungă publică? Menţionez că am încercat să vorbesc cu un reprezentant al biroului de presă/PR şi, după insistenţă, am obţinut doar această adresa de e-mail. Mă găsiţi la numărul de telefon de mai jos. Mulţumesc“. 

După două zile, am primit un e-mail că analizează cererea mea şi îmi vor da un răspuns. După încă o zi a venit şi răspunsul. Acesta: „Orange România a implementat o procedură de instruire a personalului în vederea prelucrării datelor personale ale clienţilor companiei. Prelucrarea datelor personale se face în condiţii de maximă siguranţă şi confidenţialitate, în conformitate cu prevederile legale, orice dezvăluire neautorizată a acestora fiind strict interzisă. Pentru orice încălcare a regulilor de prelucrare a datelor personale sancţiunile aplicate sînt cît se poate de severe, mergînd pînă la desfacerea contractului de muncă.“ 

Adică Orange nici nu a infirmat, nici nu a confirmat autenticitatea, nu are nici un comentariu legat de caz, un răspuns vag despre reguli generale. Există în România Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi voi cere şi opinia sa. Ce vreau să demonstrez cu acest caz? Nimic special. Pur şi simplu mi s-a părut o mizerie nemeritată, din care ar trebui să învăţăm cu toţii cîte ceva. Orange – că nu e frumos să laşi să plutească în spaţiul public poante care te implică la modul grav şi să comentezi superficial chiar cînd eşti întrebat, clienţii – că nu trebuie să laşi compania nepedepsită cînd face mizerii, pentru că mizeriile devin regulă şi noi, primitorii de virale haioase, că o poantă care poate afecta persoane oricum chinuite e o poantă proastă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.