O nouă isterie: vin ungurii!

Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Evident că nu puteam începe anul fără o mică isterie. Mai ales că 2014 a debutat nu doar cu deschiderea pieţei muncii pentru români şi bulgari, ci şi cu liberalizarea vînzării terenurilor agricole către cetăţenii din Uniunea Europeană.

Totul a izbucnit după ce un oficial al ambasadei ungare la Bucureşti a afirmat că executivul de la Budapesta îi va sprijini pe locuitorii din ţara vecină, mai ales pe tinerii fermieri, să se instaleze în Transilvania. De aici şi pînă la varianta modernă a poveştii cu drobul de sare nu a mai fost decît o jumătate de pas.

E adevărat, prezentată superficial (în stilul televiziunilor de ştiri, ar spune unii...), informaţia pare plauzibilă. Mai ales că noi, românii, nutrim un anumit sentiment de inferioritate, mai mult sau mai puţin justificat, faţă de Ungaria – au autostrăzi, parcă la ei sărăcia nu urlă din toţi rărunchii, precum la noi, atrag mai mulţi turişti decît noi, deşi au doar o cîmpie şi-o baltă ş.a.m.d. Atunci, de bună seamă că ar putea să ne cumpere şi pămîntul, nu-i aşa?

Ei bine, nu. Sau nu tocmai. Pentru ca Ardealul să poată fi cumpărat, trebuie îndeplinite două condiţii. Prima – şi cea mai importantă: să fie de vînzare. Este? Nu este. Poate ceva teren agricol pe ici, pe colo. Dar nu Ardealul. Şi a doua condiţie: doritorul să şi-l poată permite. Şi aici, lucrurile sînt extrem de complicate.

Economia ungară nu este atît de mare încît să poată susţine un program de cumpărare masivă de proprietăţi funciare în străinătate. Dacă Ungaria chiar şi-ar fi pus în cap să cumpere ceea ce a pierdut după Primul Război Mondial, atunci ar fi putut foarte bine să înceapă cu oraşele şi satele Ardealului. Nici o barieră nu stă în calea cumpărării de apartamente, de case şi de edificii, pe tot cuprinsul regiunii. Ardealul nu înseamnă doar teren agricol – înseamnă şi oraşe, şi sate. Nu s-a întîmplat, printre altele, pentru că Ungariei nu i-ar da mîna.

Apoi, liberalizarea cumpărării de teren agricol în România priveşte doar persoanele fizice. Străinii puteau şi pînă acum înfiinţa exploataţii agricole, înregistrîndu-şi societăţi de profil în România. Şi au făcut-o, ba chiar pe scară largă, astfel încît, sub forma societăţilor comerciale, aceştia deţin astăzi, în România, peste un milion de hectare – echivalentul a circa trei judeţe. Străinii au început să înfiinţeze exploataţii agricole în România încă din 1998.

Ei bine, revitalizarea industriei româneşti a vinului, de exemplu, se datorează în bună măsură francezilor şi italienilor, care au cumpărat vii în România. Dar nu sînt numai ei. De altfel, conform datelor Ministerului Agriculturii, ungurii se situează pe locul al patrulea într-un top al naţiunilor care deţin exploataţii agricole în România, cu 6%, după italieni (23%), germani (15%) şi arabi (10%).

Asta nu înseamnă că pe acele terenuri agricole se aplică altă lege decît cea a României. Nu vă faceţi griji – România e la fel de întreagă precum o ştim. Ba mai mult: potrivit Ministerului Agriculturii, anul 2013 a fost primul de după Revoluţie cînd am exportat mai multă mîncare decît am importat. Poate că cifrele or fi uşor aduse din condei, ca să dea bine. Dar măcar un lucru putem spune cu certitudine: balanţa comercială în domeniul alimentar nu ne mai este nici pe departe atît de nefavorabilă precum în anii din urmă. Iar la aceasta au contribuit, desigur, şi agricultorii din alte ţări, veniţi aici cu investiţii şi tehnologii.

Vor fi acum şi cetăţeni ai Ungariei care vor cumpăra teren agricol în România? Sigur că vor fi, dar, în orice caz, nu atît de mulţi încît să facă din asta o problemă politică. Mai degrabă, totul seamănă, în oglindă, cu isteria britanicilor legată de invazia românilor şi a bulgarilor.

Apropo: liberalizarea comerţului cu teren agricol este o obligaţie a României în cadrul Uniunii Europene, la fel ca şi deschiderea pieţei muncii în toate statele membre. Ce facem acum? Luăm din Uniunea Europeană doar ce ne convine, acceptăm doar avantajele, nu şi obligaţiile? Ştiam despre această liberalizare nu de azi, de ieri. Ştiam de acum zece ani, de cînd s-a închis dosarul agricol.

Problema este alta: că momentul nu a fost prefaţat corespunzător de autorităţi, de guvernele care s-au succedat în ultimul deceniu. Că guvernele nu au comunicat suficient. Şi, mai ales, nu au aplicat politicile necesare pentru a grăbi comasarea terenurilor agricole şi a înfiinţa exploataţii viabile, de dimensiuni medii. Peisajul agricol românesc continuă să fie dominat, pe de o parte, de latifundii controlate, în general, de oameni de afaceri români sau arabi şi, pe de altă parte, de micile gospodării ţărăneşti. „Clasa mijlocie“ este încă slab reprezentată şi ar fi fost şi mai slabă de n-ar fi existat chiar străinii, care în majoritate deţin exploataţii cuprinse între 50 şi 200 de hectare.

În loc să ne isterizăm în faţa unei închipuite invazii ungureşti, mai bine ne-am întreba de ce în România nu avem pînă azi o bancă de credit agricol sau de microcreditare. Dar despre asta, din păcate, nu prea se vorbeşte la talk-show-uri. Cît despre oficialul ambasadei ungare, care a declanşat isteria, probabil că intenţia lui a fost să ajute guvernul ungar să pluseze electoral la el acasă, prin înveninarea relaţiilor dintre Ungaria şi România.

Păcat, pentru că, să nu uităm, reconcilierea istorică româno-ungară este unul dintre pilonii stabilităţii în această regiune a Europei. Şi nu merită să strici aşa ceva din cîteva vorbe.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.