Independenţa justiţiei - cu final gri deschis

Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

Săptămîna trecută am publicat un fragment din volumul EU approach to justice reform in Southeastern and Eastern Europe, din capitolul comparativ pe care l-am scris împreună cu Laura Ştefan. Era vorba de Consiliile independente care autoguvernează justiţia în Europa de Sud-Est (cum este CSM la noi). Făceam o trecere în revistă a problemelor apărute în cîteva ţări. Reiau cu cîteva detalii suplimentare despre România şi o concluzie generală pentru regiune. (C. G.)

Saga Consiliului Superior al Magistraturii din România este şi similară cu alte cazuri din regiune şi relevantă pentru evoluţia lor. În general, CSM a acţionat ca apărător al statu-quo-ului şi a încercat să obstrucţioneze acţiunile instituţiilor anticorupţie create la cererea şi cu asistenţa UE. După aderarea din 2007, tentativa de a concedia unul dintre şefii de secţie de la DNA a dus la o mobilizare extraordinară, şi mai degrabă stranie, a cîtorva ambasadori ai unor state din UE. Au decis să participe ca observatori la şedinţele CSM atunci cînd decizia crucială urma să fie luată. Comisia Europeană a criticat public Consiliul, care a decis să dea înapoi. Este doar un exemplu şi, din nefericire, nu ar fi singurul. Scandaluri de corupţie şi nepotism au vizat direct membri ai CSM. Cînd au fost începute investigaţii de corupţie împotriva unor magistraţi, Consiliul a încercat să-i protejeze. Totuşi, experienţa românească cu Consiliul Judiciar nu e în întregime de rău augur. În 2010 a fost ales un nou CSM. Alegerile au creat noi probleme, unii dintre foştii membri ai CSM au interpretat legea în mod creativ şi au decis să mai rămînă în funcţie. Totuşi, un grup consistent de magistraţi tineri şi reformişti (care anterior criticaseră fostul CSM, alături de ONG-uri) au reuşit să fie aleşi de către colegii lor. S-a stabilit un nou echilibru fragil în Consiliu, iar activitatea sa şi poziţiile publice s-au îmbunătăţit vizibil (deşi nu acoperind întru totul aşteptările susţinătorilor lor din societatea civilă). Şi în Croaţia, Consiliile Judiciare (separate pentru judecători şi procurori) au fost departe de aşteptări. Expertul nostru din Croaţia numeşte acest fenomen „schimbare fără reformă“. În toate cele trei cazuri – România, Bulgaria şi Croaţia –, Comisia Europeană a pornit prin a susţine Consiliile împotriva politicienilor şi a sfîrşit prin a le critica şi a le cere mai mult progres. Nici unul dintre experţii care au scris rapoartele noastre nu a fost mulţumit de activitatea Consiliului respectiv din ţara sa. Statisticile despre acţiunile disciplinare aplicate sînt dezamăgitoare – cazuri foarte puţine şi sancţiuni foarte blînde (vezi subcapitolele despre integritatea magistraţilor, din fiecare raport de ţară). Unii dintre experţi au observat tendinţa Consiliilor de a funcţiona mai degrabă ca sindicate decît ca veritabile instituţii de guvernare a justiţiei.

Cum se explică acest eşec sistemic? De ce nu au reuşit aceste Consilii să răspundă aşteptărilor? Este o problemă temporară sau un eşec care se va permanentiza? Există o soluţie mai bună? Nu există răspunsuri nici simple, nici clare la aceste întrebări. 

Explicaţia pare a ţine de natura complexă a istoriei din regiune. Sub comunism, politicienii au controlat justiţia, iar practica asta a continuat ceva vreme după ce democraţiile fragile au fost instalate în aceste ţări. Prin urmare, timp de decenii, în sistemul juridic au fost promovate persoane obediente şi obsedate, în primul rînd, de carieră, iar cei independenţi şi deschişi la minte au fost marginalizaţi. Acest corp profesional a fost apoi chemat să voteze noile Consilii care să autoguverneze justiţia. Nici o mirare că rezultatul a dezamăgit. Nu a avut loc o lustraţie reală după căderea comunismului. În România, chiar şi o prevedere limitată care îi excludea din magistratură pe foştii informatori ai Securităţii a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională (ea însăşi o instituţie plină de foşti, dat fiind că există o condiţie în Constituţie ca cei numiţi acolo să aibă 18 ani de experienţă juridică). O reţea de oameni din interiorul sistemelor de justiţie a controlat tranziţia în aceste ţări. În statele apărute recent, care au obţinut independenţa după căderea comunismului, situaţia nu a fost neapărat mai bună. Republica Moldova i-a păstrat în funcţie pe judecătorii numiţi de Uniunea Sovietică. Schimbarea de putere din 2009, violentă şi radicală în natura sa politică, nu a însemnat şi reforma reală a justiţiei. Croaţia şi-a reinventat un sistem juridic după despărţirea de Iugoslavia. Noile autorităţi independente au numit noi judecători, concediindu-i pe cei de origine sîrbă şi angajînd etnici croaţi apropiaţi de partidul primului preşedinte, care a obţinut independenţa. Această reţea a oamenilor numiţi atunci încă mai controlează sistemul juridic croat.

Tranziţia justiţiei a fost mai lentă şi mai controlată decît tranziţia economică şi cea politică. Neexistînd un corp electoral reformist, noile instituţii au fost o reflectare a celor care le alegeau. Dar pe de altă parte, Serbia a combinat lipsa de reforme cu schimbarea abuzivă a judecătorilor de către politicieni. În 1992, judecătorii sîrbi au obţinut inamovibilitate, un mandat sigur care ar fi trebuit să dureze tot restul vieţii lor profesionale. În 2008, politicienii s-au răzgîndit şi Parlamentul a decis să-i renumească pe toţi judecătorii. Nu au existat criterii clare şi nici un vot responsabil, ceea ce a permis un favoritism politic brutal, făcînd ca „soluţia“ să fie mai rea decît problema iniţială (detalii în capitolul din carte despre Serbia, care conţine un subcapitol special despre renumiri). Comisia Europeană ţine acum sub observaţie procedura de renumire, considerînd-o un test pentru procesul de aderare a ţării la UE.

În concluzie, Consiliile au dezamăgit. Avem la îndemînă o soluţie alternativă? Din păcate, alternativele sînt mai rele, aşa cum arată experienţele din Serbia (renumirea judecătorilor) şi Ucraina (care nu a creat un asemenea Consiliu ales de magistraţi). Observaţiile noastre critice despre aceste Consilii nu sînt menite să nege că s-a făcut un progres. Justiţia guvernată de Consilii alese este mai bună decît justiţia controlată de politicieni. Din nefericire însă, independenţa nu atrage după sine eficienţă şi responsabilitate. Nu respingem independenţa justiţiei, doar avertizăm că aceasta nu este soluţia miracol în care am crezut cu toţii la începuturile tranziţiei. Procesul de construire a unor justiţii mature şi eficiente este mai dificil, ia mai mult timp şi efort decît simpla schimbare a unor aranjamente instituţionale. Vestea bună este că presiunea publică (internă, dar mai ales din partea UE) funcţionează. Vestea proastă este că funcţionează doar pe termen lung.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.