De ce nu este Raed Arafat stîngist

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

Preşedintele Băsescu a declarat că doctorul Raed Arafat exprimă idei stîngiste în discuţia despre accesul privaţilor la fondurile publice pentru serviciile medicale de urgenţă. Rog reţineţi formularea pentru că e importantă, măcar acum să fie clar despre ce vorbim: nu e privatizare (ce se privatizează?), nu e deschiderea pieţei spre zona privată (piaţa e deja deschisă, există ambulanţe private). Este vorba despre accesul privaţilor la banii publici pentru urgenţe. Bun, deci Traian Băsescu a aruncat eticheta: Arafat e stîngist, deci asta e în neregulă cu el. Vreo doi dintre apostolii noii stîngi au sărit repede în sus de bucurie, aşa pleaşcă mai rar: o figură populară şi respectată ca Arafat părea că s-a apucat de citit Žižek şi a trecut de partea poporului muncitor. Problema e că şi Băsescu şi apostolii de care vă zic sînt impostori, deşi de sens contrar. Din păcate pentru ei, Arafat nu e stîngist. Sau cel puţin nu pe tema în discuţie. 

Eticheta aruncată de preşedinte m-a făcut atent la argumentele lui Arafat. Omul nu a adus riguros nici un argument politic. Iar aici nu folosesc cuvîntul „politic“ în sensul luptei între partide, mă refer la „politic“ în sensul profund al termenului, anume argumentul legat de anumite valori de bază.

Ca să înţelegeţi mai bine distincţia, să luăm o temă mai uşor de înţeles şi mai populară: cota unică. Cînd eu spun despre cota unică (flat tax) că este o politică mai dreaptă şi mai etică decît impozitul progresiv, atunci folosesc un argument politic. Pentru că eu cred că este drept şi etic ca fiecare să plătim impozit procentual cu cît cîştigăm (16% din 100 de lei e mai mult decît 16% din 10 lei). Deci, cota unică satisface criteriul contribuţiei în funcţie de cîştig, iar argumentul principal al stîngiştilor împotriva ei – bogaţii şi săracii plătesc la fel – este o fraudă logică primitivă. În acelaşi timp, eu nu cred că statul trebuie să facă redistribuţie prin impozite, descurajînd munca. Cred că săracii trebuie ajutaţi prin ajutoare pentru săraci, deci după ce statul a colectat impozite în mod etic, alege să-i ajute pe unii dintre noi. Dorind să ia procentual mai mult de la cei care cîştigă mai mult, statul devine haiduc şi pedepseşte munca. Principiul etic este înlocuit cu invidia socială, statul devine duşmanul unora doar pentru că ei cîştigă mai bine. Luînd cele două argumente împreună, cota unică este superioară etic impozitului progresiv. Acesta este un argument politic – adică un argument bazat pe anumite valori, pe care mi le asum. 

În acelaşi timp, există argumente pentru cota unică care sînt pur pragmatice, non-politice. În primul rînd, cel referitor la colectare. În statele slabe unde evaziunea fiscală este o valoare socială (e bine să furi de la stat!), sistemele progresive complicat de implementat sînt o invitaţie la şi mai mare evaziune fiscală. Nu degeaba introducerea cotei unice în România, Slovacia, Estonia şi Rusia a mărit sumele adunate de către stat. Asta a dat peste cap modelul economic clasic care spune că impozit mai mare = mai mulţi bani la stat. Cota unică e un exemplu fericit în care argumentul etic-politic înoată sincron cu argumentul pragmatic. Finanţarea serviciilor medicale de urgenţă nu este un asemenea caz. Dimpotrivă, este un caz dramatic, în care argumentul etic-politic pro-piaţă nu se pupă cu argumentul pragmatic.

Iar doctorul Arafat a folosit numai argumente pragmatice. Nu a spus că statul este în principiu mai bun şi că piaţa este nocivă prin natura ei. A spus că în condiţiile pe care le avem acum privaţii vor concura pe aceeaşi finanţare deja existentă, ceea ce va disipa resursele. Şi nu e vorba numai de bani, ci şi de medicii care vor fi preluaţi regulat de o firmă sau alta care cîştigă licitaţii, ceea ce va trage în jos salariile şi banii pentru pregătire (costul per intervenţie fiind fix şi stabilit de stat, competiţia se duce la tăieri de costuri – piaţa va funcţiona, dar nu în sensul dorit). Aici nu vorbim de investiţii private, ci de concurenţa tot pe banii statului, care nu cresc, ci rămîn aceiaşi. Dacă împarţi trei paie la cinci măgari care intră în competiţie, tot trei paie vor rămîne.

Evident că am un parti-pris pro-piaţă cînd e vorba despre dezbaterile de politici publice (surpriza!). Cu toate astea, ce spune doctorul Arafat are mai mult sens decît ce spun ceilalţi pe acest subiect. Omul a spus că modele încercate de alţii au eşuat şi a venit cu exemple. Argumentele sale sînt strict pragmatice sau comparative şi nu se leagă de anumite valori. De asta este o impostură şi să-l acuzi de stîngism, şi să-l confişti la stînga. 

Pe lîngă decizia în sine privind deschiderea finanţării, mai e o mare problemă de oportunitate (ceea ce spune şi FMI). A introduce competiţia pentru fondurile publice din sănătate este un lucru bun, dar sensibil. De ce nu începem cu sectoarele cele mai nereformate şi mai neperformante, vedem dacă merge, învăţăm nişte lecţii şi apoi extindem (dacă chiar este un succes) şi spre urgenţe, un sector reformat care merge bine şi e dat de model regional. Argumentul FMI, sprijinit de Arafat (sau mai degrabă invers) are din nou logică şi din nou este unul pur pragmatic şi non-politic. Pentru ca o piaţă să-şi îndeplinească rolul său social şi economic benefic este nevoie de o condiţie esenţială: puterea consumatorului (care presupune informare + posibilitate de a alege). Se aplică această condiţie pieţei medicale? Parţial da – condiţia esenţială e ca pacientul să fie asistat de un stat mic şi puternic care să reglementeze bine. Se aplică această condiţie pieţei medicale din România? Rămîne de văzut. Încă ne uităm la medici ca la nişte vrăjitori misterioşi care trebuie îmblînziţi cu şpagă şi ciocolată, mai degrabă decît ca la nişte furnizori de servicii. Deci puterea consumatorului de servicii medicale din România trebuie de fapt cultivată şi practicată ceva vreme pînă să prindă. În aceste condiţii, deschiderea treptată e indicată, învăţarea din experienţă – benefică. În plus, dacă principiul e complicat de aplicat la serviciile medicale generale, devine cu totul problematic în ce priveşte urgenţele. Cînd ai de făcut nişte analize medicale, poţi sta să te gîndeşti, să alegi. Cînd te calcă o maşină sau păţeşti un accident, devii simplu subiect al unui sistem, rolul tău de consumator-arbitru cam încetează. Deci tot statul decide ce ambulanţă să-ţi trimită. Rolul regulator al puterii consumatorului, esenţial pentru ca piaţa să funcţioneze, e minim la serviciile de urgenţă. Asta este o presupunere teoretică, s-ar putea să mă înşel. Dar doctorul Arafat aduce exemple din alte ţări, care confirmă această logică. A constata că uneori şi în condiţii limitate piaţa eşuează nu e stîngism, ci bun-simţ. A crede că piaţa eşuează mereu e stîngism, din acela nesimţit care a ratat cîteva revoluţii antimarxiste ale stîngii europene. Doctorul Arafat e la rubrica de bun-simţ. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.