Vechi şi nou în religie

Publicat în Dilema Veche nr. 818 din 24-30 octombrie 2019
Vechi şi nou în religie jpeg

În martie 2000, Papa Ioan-Paul al II-lea s-a rugat la Zidul Templului din Ierusalim. S-a rugat în calitate de creştin conştient de seva tradiţiei ebraice, prezentă în creştinism. S-a rugat, cerînd iertare pentru suferinţele pricinuite în istorie poporului evreu. S-a rugat pentru fraternitate între cele două religii. E o atitudine care, de la Conciliul Vatican II, începe să pătrundă în conştiinţe, să determine creativitate teologică şi spirituală. În 2009, Papa Benedict al XVI-lea, iar în 2014, Papa Francisc şi-au murmurat ruga în acelaşi loc.

S-a putut vorbi despre o „revoluţie copernicană“ a relaţiilor între cele două credinţe. Înainte, de-a lungul multor secole de creştinism modelator de lume şi de civilizaţie, iudaismul a primit un rol contradictoriu, greu de îndurat. I se recunoştea mai ales o demnitate perimată. Era preţuit pentru ceea ce fusese înainte de revelaţia christică; era dispreţuit/condamnat pentru că se menţinuse după apariţia ei, neacceptînd o. Potrivit interpretărilor curente, el fusese înlocuit, fusese „demis“ spiritual de „Noul Israel“, de „Adevăratul Israel“ care era creştinătatea. Mai ales sub acest unghi a fost privit iudaismul în mediile creştine. În cel mai bun caz, era tratat drept o credinţă înaltă, apropiată, dar incompletă; pe de altă parte, era privit ca o imagine a îndărătniciei, a orbirii spirituale. Dar, fie şi în lipsa acestei acuze, convertirea lui la creştinism – se socotea – va marca intrarea în eschaton. Chiar un critic atît de activ al antiiudaismului precum Vladimir Soloviov (autor, în 1890, al unui „Protest împotriva mişcării antisemite din presă“, semnat de prestigioşi oameni de cultură ruşi, în frunte cu Lev Tolstoi, vezi V. Soloviov, N. Berdiaev, G. Fedotov, Creştinsim şi antisemitism, Humanitas, 1992), chiar el aşa imagina lucrurile în Scurtă povestire despre Antihrist (1900): o Biserică universală care, la sfîrşitul istoriei, îi va reuni pe creştini şi pe evrei.

În cuplul Vechiul Testament – Noul Testament, „vechiul“ avea înţelesul de „trecut“, numai de pregătire, de anunţ pentru cel „nou“, fără drept de a se menţine în specificitatea sa, în rotunjimea lui spirituală. Un evoluţionism avant la lettre interpreta „vechiul“ drept anexat „noului“, absorbit de nou, aşadar lipsit de o legitimitate sieşi suficientă. Discursul creştin dominant valorifica, din iudaism, ceea ce el fusese într-o etapă „depăşită“ a istoriei sfinte şi a istoriei concrete.

Or, deschiderea către cunoaşterea celorlalte religii – din ce în ce mai largă şi mai metodică în ultima parte a secolului XX – a început să schimbe în primul rînd relaţia creştinismului cu iudaismul. Asta în conştiinţe treze, sensibile faţă de suflarea universală a Duhului. O seamă de gînditori creştini au pornit să studieze şi să dialogheze nu numai cu „vechiul“ iudaism, ci şi cu cel actual, cu lunga, bogata tradiţie ebraică desfăşurată de la anul 70 înainte. Nu doar un „premergător“ vedeau în iudaism, ci un interlocutor prezent, cu propria logică spirituală, cu propria lui vocaţie, încărcat de creativitatea veacurilor precreştine şi de cea, foarte vie şi diversă, a veacurilor următoare. Dominicanul Claude Geffré (1926-2017), iniţiatorul unei teologii interreligioase. număra, printre temele ei dominante, această întîlnire spirituală şi intelectuală cu iudaismul în întregul său, în prezentul, în actualitatea lui. S-au putut imagina şi soluţii pentru o întîlnire concretă. De pildă, autorii volumului Notre foi dans ce siècle (Credinţa noastră în acest secol, Paris, 2002), M. Albert, J. Boissonnat, M. Camdessus, vorbesc despre o „utopie“, dar o „utopie cu realizare verificabilă“, anume crearea unor centre unde cei care se pregătesc să devină preoţi, rabini sau imami şi-ar putea expune reciproc, fără sincretisme, experienţa religioasă, ceea ce ar constitui un stagiu de deschidere ecumenică (cf. Jean Delumeau, În aşteptarea zorilor. Un creştinism pentru mîine, Polirom, 2006).

În 2018, Monica Broşteanu a tradus, pentru Editura Galaxia Gutenberg, una dintre cărţile preotului catolic Michel Remaud, fost director al Institutului Creştin de Studii Iudaice „Albert Decourtray“ de la Ierusalim. Deşi apărut în 1983, volumul Creştini în faţa lui Israel, slujitor al lui Dumnezeu nu şi-a pierdut deloc utilitatea, capacitatea de a disloca prejudecăţi. El începe cu o izbutită metaforă prin care sînt deosebite de textul Noului Testament anumite teorii religioase care, în timp, au devenit pentru conştiinţa comună „literă de evanghelie“, cîteodată nevalidă. Saul prăbuşit de pe cal pe drumul Damascului: iată un episod binecunoscut, larg reprezentat, spune Michel Remaud. Însă Textul nu pomeneşte nimic despre vehicul. Se spune că „o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată şi, căzînd la pămînt, a auzit un glas…“ (Faptele Apostolilor 9, 3-8; 22, 6-11; 26, 13-16). Interpretări ulterioare au imaginat că cel care va deveni Pavel călărea, nu mergea pe jos. Pe alt nivel, dar întrucîtva analog, excluderea lui Israel din demnitatea sa, dedusă din Noul Testament, a stăruit pînă de curînd ca un adevăr teologic indiscutabil, definitiv, eliminator. Oare Textul nou-testamentar îl susţine?

Autorul citează, printre altele, Romani 11, 28-29: „Cît priveşte Evanghelia, ei sînt vrăjmaşi din pricina voastră, dar cu privire la alegere ei sînt iubiţi, din cauza părinţilor. Căci darurile şi chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi“. Poporul evreu şi tradiţia sa nu-i recunosc lui Iisus mesianitatea, calitatea de Fiu al lui Dumnezeu. Dar, spune Michel Remaud, „creştinul trebuie să evite să se pună în contradicţie cu sine însuşi, uitînd sau făcîndu-se că uită că credinţa e un dar gratuit care îi vine fără nici un merit din partea sa şi, prin urmare, lipsa de credinţă nu e neapărat însoţită de o vinovăţie“. „Lipsă de credinţă“ sau „altă cale de credinţă“ – croită, refăcută, întreţinută, scandată de Dumnezeu de-a lungul întregului Vechi Testament şi niciodată desfiinţată de Autorul ei? Iată o alternativă pe care gîndirea creştină şi-o pune din ce în ce mai insistent astăzi, mutînd greutatea pe cel de al doilea termen.

Reflecția actuală privind întîlnirea religiilor porneşte de la ideea că revelarea divinului nu se lasă mărginită, confiscată, blocată identitar. În loc de excluziuni şi ierarhii calitative între religii, ea are sensibilitate pentru complementarităţi, pentru sporul de lumină pe care îl poate aduce hermeneutica colegială, adică interogaţia fidelă propriei tradiţii, care respectă/cercetează totodată mesajul divin adresat celuilalt religios. De pildă, în privinţa dezvăluirii ultime a lui Dumnezeu, creştinismul pune în evidenţă dimensiunea lui „deja aici“, iudaismul pe cea a lui „nu încă“. Dar juxtapunerea celor două dimensiuni, în fertila lor tensiune, e trăită – cu accente diferite – în ambele tradiţii.

Creştinismul se hrăneşte din noutatea christică izbucnită în lume. Dar se sprijină pe soclul vechimii ebraice, o vechime care rămîne activ, stăruitor, cu orice risc, în aşteptarea noutăţii deplin dezvăluite la sfîrşitul timpului. Credinţa creştină nu se află şi ea în tensiune către „Ierusalimul de sus“? Ambele credinţe îşi au propriul vector către acel zenit. 

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: wikimedia commons

masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.

Adevarul.ro

image
ISIS amenință să se răzbune pe Putin pentru torturarea suspecților de terorism care au ucis 137 de oameni în sala Crocus. „Asasinii” au fost bătuți, electrocuți și mutilați
Gruparea jihadistă Stat Islamic i-a amenințat pe rușii „sălbatici“ cu „masacrul” , inclusiv pe Vladimir Putin, pentru torturarea bărbaților suspectați că au ucis 137 de persoane într-un atac terorist la o sală de concerte de lângă Moscova, vineri, 23 martie.
image
Economist șef al BNR: „Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai. Sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun”
Economistul șef al Băncii Naționale Române. Valentin Lazea, recomandă românilor să sorteze plasticele din gospodărie și să renunțe la zborurile cu avionul, pentru a avea un nivel de trai mai bun.
image
Surpriză de proporții în dosarul tragediei de la 2 Mai: procurorii cer strămutarea cauzei. De ce nu mai au încredere în judecători
Deși, de regulă, părțile dintr-un dosar recurg la cereri strămutarea a unui proces, sperând in sentințe favorabile, de această dată Parchetul a făcut această cerere, unul dintre motive fiind acela că se fac mari presiuni din partea opiniei publice.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.