Un nou Dionisie

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg

Colecția „Biblioteca medievală“ (Polirom), coordonată de Alexander Baumgarten, ne oferă la începutul acestui an un volum-eveniment: o nouă traducere, după cele mai bune ediții critice, a două tratate din corpus-ul dionisian, Despre numele divine și Teologia mistică. În orice cultură care se raportează la creștinism ca la propria matrice, fiecare nouă versiune a dificilului text grecesc pe care tradiția l-a așezat sub numele lui Dionisie Areopagitul este destinată să marcheze o altă etapă a receptării. Dionisie rămîne „marele anonim“ al tradiției creștine. Nu s-a numit niciodată „Areopagitul“, deși a mizat, din cîte se pare, pe prestigiul unei autorități din timpuri apostolice. Opera sa, de dimensiuni reduse, a fost însă într-atît de influentă de-a lungul secolelor, încît astăzi s-ar putea scrie o istorie a gîndirii creștine doar parcurgînd momentele receptării sale. Fără Dionisie nu l înțelegem nici pe Maxim Mărturisitorul și nici pe Ioan Damaschin, nici pe Eriugena, Meister Eckhart sau Cusanus. Întreaga teologie sacramentală, liturgică și mistică a Răsăritului și a Apusului îl are ca fundament.

Istoria pasionantă a identității lui Dionisie, crucială atît pentru antici, cît și pentru moderni, ale cărei dezbateri continuă și astăzi (a se vedea, de pildă, ipotezele lui István Perczel), este prezentată pentru prima dată, din cîte știu, publicului românesc de această riguroasă ediție pe care i-o datorăm Marilenei Vlad, specialistă în neoplatonism, traducătoare din Damascius și autoare, în ultimii ani, a mai multor studii despre Dionisie, apărute în prestigioase publicații internaționale. Volumul pe care ni l propune beneficiază de această cunoaștere aprofundată a filosofiei neoplatoniciene, care oferă instrumentele unei juste perspective asupra textului și gîndirii dionisiene.

Aș remarca, întîi de toate, echilibrul întregului demers: pe de o parte, traducerea pune în lumină prin opțiunile sale repertoriate minuțios filonul neo-platonic, textura filosofică a corpus-ului dionisian, iar pe de altă parte manifestă o atenție specială față de modul în care Dionisie devine, în propriul context, original în raport cu tradiția conceptuală din care se inspiră. Astfel, dincolo de calitatea în sine a traducerii, ediția Marilenei Vlad răspunde deopotrivă, cu rigoare și pertinență, celor două tentative anterioare de a-l reda pe Dionisie în românește: cea din 1936, semnată de pr. Cicerone Iordăchescu și Theofil Simenschy, și cea postumă, din 1996, datorată părintelui Dumitru Stăniloae. Fără a se raporta în mod explicit la ele, reiese însă limpede că noua versiune este metodologic cea mai adecvată, făcînd dreptate și textului, și intenției sale, căci, așa cum scrie pe bună dreptate Marilena Vlad, „dacă apropierile de neoplatonism sînt incontestabile, citirea lui Dionisie strict prin prisma neoplatonismului riscă să sărăcească receptarea acestui corpus; redus la o schemă de gîndire, universul dionisian își pierde din strălucire“ (p. 46). Singurul lucru pe care l-aș fi accentuat cel puțin în note, tocmai pentru a susține această perspectivă, ar fi fost comentariile lui Alexander Golitzin despre sacramentalitatea numelor divine și tradiția spirituală care constituie creuzetul acestui corpus.

O altă notă remarcabilă a ediției este, în opinia mea, încercarea de a reda din interior un text care se construiește în funcție de o tradiție filosofică pe care nu doar o preia, ca pe o haină, ci o face să lucreze în sensul revelației iudeo-creștine. Aceasta constituie, de altfel, dimensiunea principală a demersului hermeneutic al Marilenei Vlad, centrat asupra relației dintre raționalitatea filosofică și limbajul despre Cel ce depășește infinit orice nume. Noua traducere a lui Dionisie este rodul unei lecturi în filigran a diferitelor ingrediente ale textului, capabilă să restituie densitatea culturală a termenilor și a temelor, precum și dinamica internă a corpus-ului. Cititorul este invitat să parcurgă treaptă cu treaptă argumentația despre paradoxul limbajului (între dumnezeirea inefabilă și revelație) pentru a ajunge să sesizeze „prin nevedere și necunoaștere (…) pe cel mai presus de vedere și de cunoaștere“ și să-l laude „supra-ființial pe cel supra-ființial“. Avem astfel un nou Dionisie care ni-l restituie pe cel vechi cu acribie și profunzime, conferind un plus de maturitate și noblețe culturii noastre.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.