Sărbătoarea în vreme de coronavirus

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Sărbătoarea în vreme de coronavirus jpeg

Catolici şi evrei şi-au celebrat anul acesta Paştele altfel decît de obicei. Măsurile anti-COVID-19 au impus restrîngeri ale adunărilor sărbătoreşti, portul măştii, distanţă sanitară, restricţii orare de circulaţie. Ceremonialul binecunoscut al reunirii în sărbătoare a trebuit să fie – temporar – modificat, diminuat, strîmtorat. Pentru unii, tulburarea rînduielilor de mult ştiute şi de mult practicate a făcut ca bucuria sărbătorii să pălească. Decuplaţi de la obişnuitul ei, au fost descumpăniţi, întristaţi, au simţit că sărbătoarea le e întrucîtva „furată”. Totuşi cei mai mulţi – responsabili religioşi şi majoritatea credincioşilor – s-au adaptat. N-au interpretat restricţiile drept un dictat al autorităţii laice asupra religiei, drept o ameninţare seculară împotriva libertăţii religioase. Dimpotrivă, au respectat regulile sanitare, simţindu-se în mod firesc solidari cu semenii lor în efortul de a mărgini/depăşi pandemia. Nici n-au socotit că a te abate – temporar – de la obişnuitul mers al celebrărilor ar însemna împuţinarea sărbătorii, pierdere a eficacităţii ei spirituale. Dimpotrivă. Au căutat ca – tocmai prin adaptările liturgice care iau în seamă precauţiile anti-COVID-19 – sensurile sărbătorii să fie subliniate. Să fie înţelese şi trăite poate chiar mai ascuţit, mai proaspăt, mai atent, dată fiind ieşirea din obişnuit.

„În ceea ce priveşte Săptămîna Sfîntă, care e cea mai importantă pentru noi, de doi ani totul s-a schimbat”, spunea o tînără catolică din Lyon. „Trebuie să o sărbătorim altfel.” În multe zone franceze, restricţiile orare nu au permis, anul acesta, celebrarea nocturnă a Paştelui. Părintele Charles-Marie Rigail de la Universitatea Catolică din Lille are în grijă mulţimea unor studenţi descumpăniţi. A hotărît, alături de mulţi alţi preoţi, să sărbătorească Învierea în zori, „începînd de la şase şi jumătate ca să fie încă puţin întuneric”. „Biserica speră să urmeze astfel exemplul primilor creştini care se adunau la răsăritul soarelui şi să regăsească acea bucurie a comunităţii”, spune Părintele Hugues de Woillemont, secretar general şi purtător de cuvînt al Conferinţei Episcopilor Franţei. Femeile mironosiţe nu au venit ele „pe cînd se lumina de ziuă” la mormînt (Matei, 28, 1)? Trecerea de la întuneric la lumina zorilor care, pentru primii martori ai Învierii, însoţeşte descoperirea mormîntului gol – a mormîntului golit de moarte – e un cadru potrivit, sugestiv, pentru celebrare. „În această perioadă dificilă, trebuie să sărbătorim viaţa care e mai tare ca moartea”, argumentează un alt ierarh catolic. Mari acte premergătoare Paştelui – precum Spălarea picioarelor şi Drumul Crucii – au avut anul acesta manifestări reduse, mai modeste decît în timp normal. Dar nu amploarea lor e importantă, adaugă P. Hugues de Woillemont. Important, spune el, e să ne amintim şi să amintim credincioşilor sensul liturghiei pascale şi al Postului mare (cf. Le Figaro, 24.03.2021).

Astfel de adaptări cer inventivitate spirituală, cer reflecţie asupra însemnătăţii de căpătîi a Paştelui. E o dovadă de creativitate şi de libertate a credinţei să găseşti acele modificări, acele accente care nu atenuează consistenţa sărbătorii, ci îi marchează altfel, dar pregnant, sensurile, îi susţin trăirea. Nu era vorba aici de „invenţii” supuse unor mode sociale, de reamenajări agreabile ale liturgicului menite să atragă publicul. Era vorba despre responsabilitate liturgică în vremuri severe, cînd e nevoie ca puterea sărbătorii pascale să fie – cu şi mai multă intensitate – prezentă, operantă, dătătoare de sens şi de speranţă.

Paştele evreiesc e celebrat de obicei prin largi reuniuni de familie şi de prieteni în jurul amintirii – actualizate – a unui eveniment biblic fundamental: eliberarea din robia egipteană. Aşa se declară Dumnezeu cînd, prin Moise, dă poporului Tablele Legii: „Eu sînt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pămîntul Egiptului şi din casa robiei” (Exod, 20, 2). De Pesah, evenimentul eliberator e adus în prezenţă, e trecut în conştiinţa generaţiei tinere. Rînduiala sărbătorii – suita de rugăciuni şi gesturi rituale, alimentele cu precisă încărcătură simbolică – stîrneşte întrebările copilului, la care părintele oficiant rosteşte, cu comentarii, naraţiunea biblică privind eliberarea poporului. În ultimii doi ani, asemenea reuniuni ale familiei extinse, ale bucuriei larg deschise nu au mai fost posibile. Restricţiile de circulaţie şi de adunare, carantina i-au ţinut în loc pe oameni, au mărginit celebrarea la cercul familiei mici. Dar nu au restrîns însemnătatea evenimentului celebrat, puterea lui de a lucra eliberator asupra conştiinţelor. „Anul acesta trebuie să ieşim din Egipt fără a ieşi din casă”, declara, în 2020, oficialul Consiliu al instituţiilor evreieşti din Franţa. În bucuria înaltă a sărbătorii e loc aşadar şi de umor, e loc şi de bună dispoziţie. Chiar în vremuri severe de coronavirus. E loc şi de un cuvînt de spirit, atunci cînd spiritul sărbătorii este prezent, este înţeles.

În fond, sărbătorile credinţei se împlinesc atunci cînd ating interioritatea umană, cînd o fac să iasă din mărginirile ei, cînd o transformă şi o cuprind în actul dumnezeiesc. Paştele mai cu seamă presupune o astfel de împlinire, de vreme ce semnifică „trecere” radicală, includere a omului într-o condiţie nouă, într-o viaţă fremătînd de sensuri verticale. El implică dislocare din „mereu la fel”, trezie, poftă de creativitate.

De-a lungul Evangheliilor, Christos pregăteşte necontenit ucenicii şi mulţimile tocmai pentru noutatea Paştelui Său. Îi dislocă din rutina evlaviei seci, din confortul gîndirii mulţumite de ea însăşi, din moţăiala care vede în tradiţie doar repetiţie exterioară. Le contrariază obişnuinţele, certitudinile plane. Predica de pe Munte scandează strămutarea gîndirii, plasarea ei pe verticală: „Aţi auzit că s-a zis celor de demult... Eu însă vă spun vouă...” (Matei 5, 21-48). Christos se străduieşte să trezească înţelegerea spirituală faţă de sacrificiul care îi va integra pe credincioşi vieţii Sale. „Sămînţa semănată în pămînt bun este cel care aude cuvîntul şi-l înţelege...” (Matei, 13, 23). Christos nu numai că împlineşte actul pascal, ci îi şi indică semnificaţiile, calitatea, rostul. Actor şi hermeneut al Paştilor Sale, Christos se adresează cu divină insistenţă înţelegerii celor apropiaţi. „După ce le-a spălat picioarele..., le-a zis: Înţelegeţi ce v-am făcut Eu?... Deci dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele...” (Ioan, 13, 12-14).

A ieşi – temporar – din obişnuitul sărbătorii, a o parcurge pe un traseu cu accente uşor, dar expresiv schimbate poate înviora atenţia, poate trezi gustul pentru noutatea neştirbită a actului pascal.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: wikimedia commons

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.