Ritm

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
Ritm jpeg

„Ritmează-te pe tine însuţi” (rhythmize seauton) îl îndeamnă pe un om al Puterii Isidor din Pelusium (secolul V), preot creştin, model larg recunoscut de artă epistolară. „Străduieşte-te să domnească mereu în tine armonia. Adoptă întotdeauna atitudinea care e proprie unui om bine educat.” Spunînd asta, Isidor făcea în mod firesc apel la tradiţia greco-romană a stăpînirii de sine. În Antichitatea tîrzie, filozofia infuzase în societatea mare un ideal al omului public şi al omului nobil în genere. El cerea ţinuta demnă şi amenă, netulburată, riguros compusă. Cultura, cultivarea de sine, paideia urmau să aibă ca rezultat un om „bine acordat”, în care interesele intelectuale, psihicul, limbajul corpului şi fapta se menţineau într-o atent dobîndită ordine. Gesturile, vocea, discursul trebuiau să se afle în continuitate cu o muzică interioară senină, savant strunită, devenită natură. Mînia, dispreţul, înverşunarea, judecata strîmbă erau semne ale unei fiinţe „dezacordate”, care pierduse controlul asupra ei înseşi, cacofonice, bolnave. Omul „bine educat” nu era tras de colo-colo de întîmplări, veşti şi accidente din afară. Le absorbea cu luciditate, reacţiona măsurat, păstrîndu-şi buna alcătuire a compoziţiei proprii şi bunăvoinţa faţă de lume. Avea – sau se străduia să activeze – în sine un principiu de ordine „muzicală”. Se „ritma” pe sine, astfel încît etajele fiinţei lui să vibreze concordant, orientate spre un principiu al adevărului şi al binelui. E un ideal spre care mai tindem şi astăzi sau de care măcar ne mai amintim.

Pentru anticii tîrzii, modelul fiinţei bine acordate îşi avea sursa şi prestigiul în învăţăturile pitagoreice. În Viaţa lui Pitagora, Iamblichos dedică mai multe paragrafe rolului pe care muzica îl avea în doctrina şi practicile maestrului. Acesta începea prin a-şi „trata” discipolii pe cale muzicală, prin „ritmuri şi melodii frumoase”, special compuse. Le însenina astfel caracterul, îi vindeca treptat de dizarmoniile interioare. Era funcţia terapeutică a muzicii. Maestrul aplica adecvat în aceste melodii o muzică superioară, muzica intrinsecă a universului, condusă de principii cereşti, pe care doar auzul lui, divin conformat, intelectiv, era în stare să o prindă. Pe de altă parte, „ştiinţa muzicală” implica un aspect matematic privind raporturile numerice ale sunetelor şi intervalelor creatoare de armonie.

În secolul al VI-lea, creştinul Boethius – nobil roman care a transmis Occidentului înţelepciunea antică absorbită de creştinism – vorbea, pe această linie, despre trei niveluri ale muzicii: „muzica universului”, care comandă şi întreţine cu acordurile ei funcţionarea lumii; „muzica omenească”, unde sufletul oglindeşte raporturile celei dintîi şi astfel e îndreptat spre divin; în sfîrşit „muzica instrumentală” referitoare la structurile matematice prezente în cele două. Tema continuă să fie cea a unei vibraţii comune/analoage a macrocosmosului şi a microcosmosului. Fiinţa umană continuă să caute ritmul interior şi ritmul unei vieţi care o pun în comunicare cu nivelurile înalte ale realului. E o temă care a pălit poate în modernitate, dar cărei importanţă nu se şterge. Andrei Pleşu o amintea, în semnificaţia ei universală, atunci cînd, în Pitoresc şi melancolie, interpreta un vers eminescian. O menţionează, în versiune interioară, atunci cînd vorbeşte despre strădania unui legato între traseul vieţii şi traseul creativităţii.

***

A pune în comunicare multiplul, diversitatea persoanelor şi a realului cu un Pol suveran ţine tot de ritm, de vibraţia unitivă. Se exprimă adesea prin metafora artei muzicale şi a celei coregrafice. Una dintre imaginile propuse de Plotin pentru a indica dependenţa făpturilor de Unu şi aspiraţia spre El este hora, dansul rotitor. Cercul dansatorilor – care privesc spre corifeu şi se învîrt în jurul lui – e un simbol „jucat” al raportului adecvat cu Principiul. Armonia, „cîntarea frumoasă” rezultă din orientarea fiinţelor/dansatorilor spre „interior”, spre centrul non-spaţial care dă realitate şi viaţă (vezi analiza lui Andrei Cornea în studiul introductiv la primul volum Plotin, din cele trei unde a tradus opera completă a filozofului). În cheie spirituală, ritmul poate semnifica aşadar alcătuirea, fin acordată, a lumii şi a persoanei, referite, amîndouă, la metafizic. Dar poate exprima şi admiraţia absorbantă faţă de Autorul suprem, raptul, extazul şi, în cele din urmă, libertatea pe care întîlnirea cu El o dăruieşte

În Psalmi, cele două teme merg adesea împreună. Admiraţia faţă de opera divină a creaţiei culminează cu strigătul de laudă, cu incantaţia mistică. „Cîntaţi Domnului cîntare nouă... Să laude numele Lui în horă; în timpane şi în psaltire să-i cînte Lui” (149, 1-3); „Lăudaţi-L pe El în glas de trîmbiţă; lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută. Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă; lăudaţi-L pe El în strune şi organe“ (150, 3-4). Preaplinul ritmului se varsă în sus, e absorbit acolo.

În mişcările ei rituale, liturgica creştină pune într-un ritm analog oamenii şi îngerii, îi adună într-o comună vibraţie de laudă a lui Dumnezeu. E drept că dansul a fost în genere privit cu suspiciune şi ostilitate de autorii medievali. Pentru ei, era o imagine a seducţiei, a dezlegării persoanei din tiparele cuviinţei şi ale credinţei smerite. Dansul Salomeei a primat adesea, în interpretările lor, asupra dansului lui David, jucînd extatic în faţa chivotului lui Dumnezeu. Totuşi, dănţuirea a continuat să semnifice, ici şi colo, ritmul eliberator, ieşirea din constrîngerile mundane, elanul spiritual. Ba chiar condiţia divinului, în expresiile căreia harul se conjugă cu graţia. Cei foarte vechi ştiau asta. „Totul este netrudnic pentru divinitate”, spune Eschil în Rugătoarele. În imagistica medievală, ondulaţiile libere de povara gravitaţiei indică „aerul uşor” al regimului spiritual şi aerul ameţitor al tărîmului divin. Jean-Claude Schmitt menţionează, în Raţiunea gesturilor, un sipet de fildeş din Franconia, către anul 1100, unde Christos înălţîndu-se la Tatăl e figurat dansînd. Patru îngeri susţin – ori mai degrabă adoră – mandorla, aura de slavă în centrul căreia Christos se ridică, unduitor, spre Mîna întinsă să-l primească. Cu un nivel mai jos, imaginea e de o severă şi statică verticalitate. Apostolii privesc nemişcaţi spre coregrafia pe care Christos o transmite parcă şi îngerilor, cuprinşi de radiaţia slavei Lui. 

Deşi dantelat gotică, catedrala din Auxerre, în Burgundia, şi-a păstrat „cripta” romanică, biserica subterană din secolul al XI-lea. Pe bolta ei e figurată, în frescă, o splendidă Apocalipsă dănţuitoare. În centrul unei cruci nestemate, Christos călare înaintează însoţit de patru îngeri călăreţi. Braţele Lui se ridică binecuvîntînd, nu ţin hăţurile calului care saltă în pasul unui dans uşor. Puterea christică îşi arată astfel natura subtilă şi suverană, fină şi universal eficace. Nu e figurată aici faţa severă, teribilă a Apocalipsei, de separare şi judecată a lumii. Ci faţa ei proprie, de „dezvăluire” a celuilalt regim, regimul libertăţii. E un dans care înaintează în netrudă, în graţie, în lumină. Viaţa spirituală înseamnă, poate, a prinde ceva din ritmul lui încă de aici.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.