Ospitalitatea

Publicat în Dilema Veche nr. 910 din 16 – 22 septembrie 2021
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg

În ultimele decenii, o serie întreagă de cercetări istorico-religioase, antropologice și sociologice au pus în lumină caracterul central al ospitalității în cele mai diverse arii culturale ale lumii. Am putea spune că pe cît e de străveche problema inamicului și a conflictului, pe atît este și practica primirii străinului. Ospitalitatea putea fi o deschidere momentană a casei pentru cei aflați în trecere sau se putea prelungi printr-o suită de gesturi integratoare pentru cei ce doreau să mai rămînă. Existau astfel, pe lîngă datoria sacră a ospitalității, ritualuri care o întrupau cu rigoare, conferindu-i aspectul ceremonial. Le întîlnim în Epopeea lui Ghilgameș, în episoadele acceptării treptate a lui Enkidu ca „prieten al regelui”, dar și printre cele „cinci mari sacrificii” domestice (mahayajña) din literatura brahmanică sau în Odiseea lui Homer, unde numeroase pasaje atestă cultul lui Zeus xenios. Figura fondatoare a lui Avraam este ea însăși legată de itineranță și de filoxenia care prilejuiește revelația de la Mamvri (Geneză, 18). Sînt doar cîteva puncte de plecare pentru a măsura anvergura transversală a temei, în afara căreia avem puține șanse de a înțelege condiția umană. Căci ospitalitatea nu înseamnă o atenție printre altele acordată celuilalt, în special străinului sau călătorului, ci, în același timp, o poruncă divină, o relație esențială cu transcendența care irumpe în istorie sub chipul străinului.

Referindu-se mai ales la cele trei monoteisme „abrahamice”, părintele Scrima propunea în anii ʼ70, așadar mai înainte de explozia studiilor asupra temei, dar pe urmele lui Louis Massignon și, probabil, Charles de Foucauld, tratarea ospitalității ca experiență spirituală și totodată ca o categorie hermeneutică în vederea înțelegerii teologale a diversității religioase. Cursurile sale din Liban ar putea constitui un fapt de istorie religioasă care integrează reflecția asupra alterității, în contexte în care coexistența celor de credințe diferite și riscul conflictelor sînt o realitate cotidiană. Însă nu atît aspectul „reactiv” sau compensatoriu al ospitalității reprezintă partea cea mai interesantă, cît transferarea acestei experiențe concrete a vieții nomade la nivelul general al practicilor spirituale.

Pentru părintele Scrima, totul începe cu semnificația itinerantă a Cincizecimii, adevăratul orizont de sens al creștinismului, cînd Duhul Sfînt este primit de Apostoli în centrul simbolic al revelației – cetatea Ierusalimului – pentru a-i trimite apoi către „plenitudinea infinită a experierii lui Dumnezeu”, pînă la „marginile lumii”, adică pentru a trăi în „ospitalitatea lui Dumnezeu”. Apostolii primesc misiunea și puterea de a parcurge lumea fără a se atașa unui loc, fără să revendice proprietatea asupra unui spațiu, fără a se lăsa prinși de sedentarismul locuirii. Această vocație itinerantă, acest nomadism pneumatologic reprezintă, în gîndirea părintelui Scrima, chipul lăuntric al credinței creștine, impulsul său creator, care funcționează ca un memento față de diferitele forme de sedentarism ale istoriei. În același timp, acest nomadism interior, ca răspuns la chemarea lui Dumnezeu, constituie și o punte cu celelalte „tradiții ale itineranței”, cu iudaismul și cu islamul.

Într-o astfel de logică, reflectînd relația dintre Hristos înviat și Duhul Sfînt care-L descoperă și-L face prezent, a fi pe cale către și cu Hristos, în perpetuă itineranță spirituală, înseamnă a fi mereu „în stare de ospitalitate”, a avea o permanentă receptivitate față de celălalt, adică a primi și a fi primit. Căci experiența concretă și în egală măsură spirituală a ospitalității nu constă în a face filantropie, după cum spunea C.S. Lewis, ci înainte de toate în a fi primit de cel pe care-l primești în casa ta. Cu alte cuvinte, a fi ospitalier este vocația de a împărtăși cu cel care îți trece pragul condiția de a fi împreună pe cale. Mai există un aspect prezent în episodul teofanic de la Mamvri și foarte însemnat pentru verticala ospitalității: a primi nu e o expresie a superiorității celui ce primește, ci un gest de cinstire a celui care este primit. Pentru că sub chipul străinului e Dumnezeu care se întrevede ca prezență sau ca făgăduință, și în orice caz ca invitație la o fidelitate itinerantă.

Bogdan Tătaru-Cazaban este cercetător în istoria religiilor. A publicat recent (împreună cu Daniela Dumbravă): André Scrima: expérience spirituelle et langage théologique, Roma, 2019.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.