„Nu carnea și sîngele ți-au descoperit lucrul acesta“

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Eclesiologia ideii ortodoxe jpeg

Evanghelia după Ioan se termină cu o stranie declarație a evanghelistului că „sînt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care, dacă s-ar fi scris cu de amănuntul, lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris“ (Ioan 21, 21). Evangheliile nu lasă nicidecum impresia că ar fi mai mult de o concisă redare a principalelor discursuri și acțiuni taumaturgice ale lui Iisus, care îmbracă narativ singurul eveniment cu adevărat dramatic, cele trei zile ale morții și învierii Lui. Nu numai că nu există tentația unei tratări exhaustive, ci bătălia canonică pe textele cu autoritate s-a oprit la cele patru biografii scurte, în pofida neconcordanțelor ușor de identificat dintre ele. Numai aceste patru Evanghelii, continuate de Faptele Apostolilor și de Epistolele pauline și ale altor patru apostoli, au fost reținute ca legitime pentru a informa despre Mesia Iisus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu.

Din secolul al doilea apar și alte texte despre Iisus, fie ceea ce numim azi evanghelii apocrife, fie prelucrări ale celor patru Evanghelii pentru a le pune în acord între ele și a obține o biografie coerentă și mai completă a lui Iisus, este cazul lucrării Diatesseron a lui Tatian. Creștinismul nu s-a hrănit din amplificarea și reelaborarea biografiei personajului istoric Iisus din Nazaret, așa cum vedem că se întîmplă cu atîtea alte figuri istorice ale antichității, care beneficiază de succesive biografii, ci s-a îmbogățit prin experiența personală a întîlnirii interioare cu Hristos făcută de apostoli, martiri, apologeți. Viața martirilor se constituie într-o continuare a vieții lui Hristos. Personajul istoric Iisus din Nazaret rămîne în umbră pe măsură ce se actualizează mistic în cei care cred în El. Paradigma acestui model de răspîndire a mesajului hristic este însuși Apostolul Pavel, care se întîlnește în extaz cu Hristos înainte de a beneficia de o relatare completă și credibilă despre viața lui Iisus din Nazaret. Accesul lui la informație despre personajul istoric era nu numai redus la un fel de rumoare populară externă grupului de ucenici, ci și filtrat de punctul de vedere al celor care negau divinitatea și mesianitatea lui Iisus din Nazaret, fariseii. Pavel a căpătat desăvîrșirea cunoașterii fără acces la detaliile istorice ale vieții lui Iisus. Astfel, animați de Duhul Sfînt, înțelegînd Scripturile într-un mod radical nou, primii creștini nu aveau nevoie de mai multă istoricitate a lui Iisus.

De aceea, pornind de la nucleul schematic al memoriilor despre Iisus, ecoul spiritual și istoric care s-a extins secol după secol, producînd bibliografia creștină pe parcursul a aproape două milenii, a căpătat dimensiunile celui mai amplu produs cultural al omenirii. Informația imensă de azi, raportată la concizia nucleului narativ inițial, lasă impresia, pe de o parte, că omenirea ar fi ajuns să știe aproape tot despre fondatorul creștinismului și învățătura lui, pe de altă parte, că aceasta tinde să se dilueze pînă la anihilare într-un ocean de prelucrare istorică și interpretare erudită.

Avînd în vedere dispariția creștinismului chiar în leagănul geografic care a produs fabuloasa bibliografie creștină, este inevitabilă senzația că surplusul de informație a contribuit la efectul invers, al unei opacizări din ce în ce mai dense a mesajului evanghelic. De altfel, toată istoria succesivelor și variatelor reforme ale creștinismului cunoaște o temă majoră: reîntoarcerea la puritatea evanghelică a credinței, la mesajul simplu și concis al acesteia.

Pentru a înțelege fenomenul vom recurge la două ipoteze, menționate deja în Evanghelii. Prima este aceea că textul celor patru Evanghelii are o forță care îl face să comunice dincolo de litera textului, chiar dincolo de raționalitatea inerentă a unei fraze scrise. Este replica ucenicilor de pe drumul Emausului, care după ce ascultă cu uimire explicațiile străinului Îl recunosc prin efectul pe care îl produc cuvintele Sale în inimile lor: „Oare nu ardea în noi inima noastră, cînd ne vorbea pe cale şi cînd ne tîlcuia Scripturile?“ (Luca 24, 32). Impactul emoțional al cuvintelor Sale, care au devenit prin memoriile evangheliștilor text, a fost amplificat de faptul că rememorarea fragmentelor evanghelice acompania repetarea gestului euharistic. Hristos, care se oferea în potir și în pîine, le vorbea din textul evanghelic. Că astfel urma să se întîmple, că o cunoaștere dincolo de informația istorică avea să devină nucleul predicației creștine, este anunțat chiar de către Iisus în Evanghelia după Ioan: „Dar Mîngîietorul, Duhul Sfînt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu“ (Ioan 14, 26). Această înțelegere a propovăduirii explică și de ce Pavel, în Epistolele sale, comunică atît de puțin din materia propriu-zisă a Evangheliilor. De fapt, el nu comunică puțin, el comunică altfel același adevăr revelat, după cum îl învață Duhul Sfînt. Acest alt fel de a învăța este pus la încercare de către Apostoli la Ierusalim, unde Sfîntul Pavel vine să-și expună și să-și valideze învățătura despre Hristos, dar nu în lumina unui adevăr istoric, ci a Duhului Sfînt.

A doua ipoteză este că multiplicarea informațiilor, ipotezelor, discuțiilor despre Iisus face parte dintr-un scenariu de opacizarea anticipat în Evanghelii. Amăgirea este principala temă eshatologică: „Vedeţi să nu vă amăgească cineva, căci mulţi vor veni în numele Meu, […] se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi“ (Matei 24, 5 și 24). Fantezia științifico-literară produsă în jurul lui Iisus din Nazaret, pornind de la opere antice autentice sau imaginate, ne familiarizează cu imaginea „hristoșilor mincinoși“. Ambiguitatea menținută literar în jurul personajului istoric Iisus din Nazaret a facilitat relativizarea și deci multiplicarea funcției mesianice. Termenul mesianism s-a desacralizat cu ușurință, ajungînd să desemneze variate personaje istorice sau mișcări politice cu pretenții de salvare a omenirii.

Ajungem astfel la concluzia că sărăcia informației istorice despre Iisus din Nazaret nu este un accident sau, dimpotrivă, rodul unei cenzuri din partea unor ucenici manipulatori, ci ține de ceea ce este El. Așa cum mesianismul Lui nu este politic și nu se consumă în istorie, așa și faptele Sale nu necesită o detaliere istorică. Ele au acompaniat doar învățătura Sa ca semne care confirmă profețiile și astfel au creat conexiunea cu Scripturile, deoarece învățătura lui Iisus nu este cuprinsă exclusiv în Evanghelii, ci în ansamblul epifaniilor de-a lungul istoriei, către care Iisus face trimiteri. Israelul este un popor martor al existenței, puterii și transcendenței Dumnezeului celui Preaînalt, dar nu epuizează toate ocurențele cunoașterii Dumnezeului celui Preaînalt. Astfel, Melchisedec este un martor major, venit din afara genealogiei avraamice, dar proiectat către aceasta, iar Iona și Daniel sînt cunoscători ai Dumnezeului Preaînalt care proiectează această cunoaștere în afara genealogiei avraamice. Exact aceștia sînt referințe esențiale ale autoidentificării lui Iisus.

Iisus se lasă căutat, așa cum făceau esenienii sau alte grupări mistice din sînul iudiasmului, și în cele din urmă chiar descoperitorul adevăratului Mesia, Ioan Botezătorul. Hristos se lasă întrevăzut de ascultătorul sau cititorul care începe să potrivească semnele Scripturilor. El nu se arată în aglomerarea de informație istorică, adică venită de la un observator exterior, ci în trăirea emoțională a unei comunicări care apelează numai tranzitoriu la un suport verbal. Identificarea lui Iisus cu Mesia este ca un joc de puzzle format din fragmente ale Scripturilor care presupune asamblarea corectă pînă apare imaginea. Evangheliile reproduc cu finețe acest demers al lui Hristos. Din acest punct de vedere, Evangheliile nu povestesc viața lui Iisus din Nazaret, ci felul în care apostolii au ajuns să citească corect în cele din urmă imaginea din puzzle-ul necunoscut. De aceea, ezitările, contradicțiile, deznădejdile și chiar rătăcirile apostolilor sînt atît de valoroase, fiindcă ne descoperă procesul interior de recunoaștere a lui Mesia. În cele din urmă, întîlnirea istorică a apostolilor cu Iisus din Nazaret nu e decît fundalul întîlnirii mistice cu Hristos. Acesta este sensul răspunsului pe care îl primește Apostolul Petru cînd își mărturisește credința în divinitatea și mesianitate lui Hristos: „Nu carnea și sîngele ți-au descoperit lucrul acesta“ (Matei 16, 17). 

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Imagini halucinante în trafic. Un bărbat s-a urcat pe capota unei mașini pentru a o distruge. Reacția Poliției VIDEO
Vineri, 15 martie 2024, imagini de coșmar au fost surprinse în traficul din Sibiu. Un bărbat s-a urcat pe o mașină, pe care a distrus-o cu picioarele și cu un coș de gunoi. Incidentul nu a fost singular.
image
Mărarul, salata și roșiile – trufandalele cu cele mai multe pesticide. Reacția legumicultorilor: Sunt din Turcia
O analiză a Autorității Naționale Fitosanitare arată că în peste 40% din legumele românești sunt urme de pesticide, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis.
image
Soția unui român a înlocuit-o pe Prințesa de Wales la parada de Ziua Sfântului Patrick VIDEO
Gărzile irlandeze i-au adus un omagiu colonelului lor absent, Prințesa de Wales, în timpul paradei anuale de Ziua Sfântului Patrick din această după-amiază.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.