Educație fără transmitere?

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg

Marie-Claude Blais, Marcel Gauchet și Dominique Ottavi, doi specialiști în științele educației și un renumit filosof, autorul faimoasei interpretări a fenomenului „ieșirii din religie“, au publicat de-a lungul mai multor ani o trilogie dedicată crizei educației contemporane: Conditions de l’éducation (2008), Pour une philosophie politique de l’éducation (2013) și Transmettre, apprendre (2014). Ultimul dintre volume a apărut de curînd în traducerea scriitoarei Doina Jela la Editura Spandugino, cu titlul A transmite, a învăța, într-o colecție ce își propune să ilustreze problematica transmiterii în diversitatea sa caleidoscopică: de la sensurile tradiției la marile teme ale educației. Cu această carte se intră în miezul unei dezbateri contemporane care nu-i privește doar pe specialiștii în pedagogie, ci se referă la condițiile formării într-o societate radical transformată de revoluția digitală. Nu este vorba despre lamentări nostalgice pe ruinele unei culturi de mult apuse, ci de o analiză a unui proces definitoriu pentru modernitate care a condus la impasul actual al educației.

Autorii descriu trecerea de la o „societate a tradiției“ la o „societate a cunoașterii“, adică de la un sistem social bazat pe transmiterea unui conținut la unul care are în centrul său învățarea, relația dintre individ și cunoaștere. Această mutație s-a accelerat în contextul social deschis în anii ’70, ajungînd, pe fundalul unui individualism radical, la o accentuare exclusivă a rolului subiectului cunoscător și a abilităților sale, în paralel cu discreditarea și eliminarea a ceea ce însemna transmiterea și, implicit, modul de a fi al tradiției. În psihologie și pedagogie avem de-a face cu impactul decisiv al perspectivei evoluționiste asupra hominizării „ca fenomen biologic și adaptativ“ și totodată cu instaurarea fără drept de apel a cunoașterii științifice ca unic model al formării. Or, eroarea pe care autorii o identifică, pornind de la considerațiile teoreticianului canadian al educației Kieran Egan, constă, pe de o parte, în unilateralitatea metodologică (respingerea totală a virtuților transmiterii în favoarea cunoașterii individuale) și, pe de altă parte, în confuzia perpetuată între a învăța și a cunoaște.

Pedagogii moderni, în descendența lui Piaget, a cărui operă este analizată în comparație cu perspectiva socio-culturală a lui Lev Vîgoțki, pornesc invariabil de la modelul cunoașterii științifice pe care îl aplică formării copilului. Or, între cunoaștere și învățare este o diferență esențială. Copilul care învață să citească, să stabilească raporturile dintre foneme și semne sau cel care intră pentru prima dată în universul cifrelor nu face un act de cunoaștere științifică, ci pătrunde într-un orizont de sens, intră în „labirintul de semnificații“, adică într-o lume culturală în care, pentru orientare, este nevoie de transmitere și, prin urmare, de călăuze și mediatori. Cu alte cuvinte, eroarea pedagogiei moderne este aplicarea unui model care, de fapt, este propriu savanților, actele fundamentale ale învățării – scrisul, cititul, socotitul – ținînd de cu totul alt registru decît cel al cunoașterii științifice: a învăța înseamnă, întîi de toate, a folosi limbajul și resursele sale.

Cartea este o analiză a concepțiilor dominante și din ce în ce mai radicale din zona educației din perspectiva unei „fenomenologii a învățării“ și a unei pedagogii culturale. Pentru ca școala, cadrul prin excelență al formării, să iasă din impasul actual și din falsele panacee propuse de „cultura ecranelor“ – cu beneficii de cunoaștere indiscutabile –, trebuie, potrivit autorilor, să fie depășite ambele unilateralisme istorice: cel al conținutului transmis, indiferent la receptori, și cel al individului concentrat solitar pe actul cunoașterii; trebuie, cu alte cuvinte, reintegrate beneficiile transmiterii respinse odată cu „societatea tradiției“. Perspectiva autorilor este cea a unor moderni lucizi, convinși de necesitatea antropologică a medierii personale în procesul formării, de unde și paginile de o convingătoare elocvență despre relația dintre maestru și discipol și pledoaria pentru inconturabila dimensiune existențială a cunoașterii. O carte despre sensul veritabil al școlii, în care înțelepciunea trecutului poate hrăni libertatea viitorului.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.