Al XXI-lea secol creștin, văzut de la Paris

Publicat în Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie – 4 august 2021
Theodor Pallady jpeg

Franța post-revoluționară are un suflet scindat: la dreapta, naționaliștii creștini, pentru care universalitatea are rădăcini într-o patrie, așa cum spiritul necesită o anumită relație cu transcendentul; la stînga, republicanii atei, agnostici, anticlericali, socialiști, care sanctifică poporul (și voința sa infailibilă), sindicatele, lupta de emancipare socială, dreptatea și egalitatea. Cele două emisfere coabitează cînd conflictual, cînd armonic, în numele măreției franceze, al istoriei și vocației pedagogice pe care Marea Națiune trebuie să o împlinească, educînd alte popoare și exemplificînd Umanitatea. Nici istoria electorală, nici cronica intelectuală a Franței moderne nu indică vreo tabără victorioasă, deși partizanii fiecăreia se declară sub asediu. Nu voi surprinde pe nimeni afirmîndu-mi preferința pentru Franța de dreapta, monarhistă, legitimistă, respectuoasă cu tradiția ei catolică, tolerantă (măcar în intenție) cu protestanții și orice alte minorități, deschisă către Europa, dar nu către edictele impersonale ale globalizării și conciliată cu democrația, pe linia moștenirii gaulliste. Din această emisferă au purces și studiile religioase (la Paris, Lyon sau Strasbourg), acolo trebuie căutate izvoarele romantismului de secol XIX, nostalgia patrimonială după Franța catedralelor romanice și gotice, respectul pentru cei 64 de regi care i-au modelat destinul și viziunea unei Europe a Națiunilor, sceptică față de federalismul pan-european și adesea critică față de intruzivele „directive” de la Bruxelles. E Franța ordinelor monahale savante, care produc pînă azi comori de erudiție, Franța burgheziei industriale, care ține la continuitatea națiunii și apără familia, o țară a talentelor liber consacrate „excepționalismului” francez, misionar și creator de mare cultură.

Am făcut obișnuita mea introducere concentrică pentru a prezenta o apariție editorială recentă: Le XXIe siècle du christianisme (Cerf, 2021, 377 p.), volum colectiv de studii, sub coordonarea lui Dominique Reynié, care predă la Sciences Po și conduce „Fundația pentru inovație politică” (https://fondapol.org), unde experți de prim plan reflectează independent și pluralist asupra societăților occidentale contemporane, atacînd subiecte precum ameliorarea umană, clonarea reproductivă, hibridarea om-mașină, transumanismul etc. De această dată, profesorul Reynié și-a invitat colegii să prezinte tabloul real al creștinismului contemporan, dincolo de clișeele triumfalist-seculare care par să-i fi pus... cruce.

Sumarul volumului este pasionant. Patronul proiectului abordează chestiunea separației politic-religios în secolul XXI, Philippe Portier și Jean-Paul Willaime abordează relațiile dintre creștinism și modernitatea europeană, punînd revenirea faptului religios pe seama exceselor celei din urmă; Willaime, din nou, scrie despre activa minoritate a protestanților din Franța (la cinci secole de la Reformă); Jean-François Colosimo (care conduce editura Cerf) se ocupă de eșecurile franceze în protejarea creștinilor din Orient, dar și de criza geopolitică a Ortodoxiei, între Moscova și Roma; Jean-Dominique Durand (profesor universitar la Lyon, pe care l-am cunoscut cu două decenii în urmă, pe cînd funcționa în calitate de consilier cultural al Ambasadei Franței pe lîngă Sfîntul Scaun) evocă aportul creștinismului la unitatea Europei; Henri Madelin (care dirijează celebrul centru iezuit Sèvres) meditează asupra magisteriului catolic recent în materie de libertate religioasă, contrapunîndu-i cu note ușor ironice viziunea promovată în acest sens de UE; găsim tot aici analiza lui E. Perreau-Saussine despre direcția Bisericii Catolice, dispusă, după ciocnirea totalitarismelor, să promoveze conceptul unei „laicități pozitive”; reflecțiile lui Thierry Rambaud despre competența statului neutru în politica publică destinată faptului religios și interesului general, precum și două secțiuni finale despre relația religie-economie, respectiv dimensiunea spirituală a responsabilității sociale din lumea întreprinderilor (sau ceea ce numim, în engleză, Corporate Social Responsability).

Volumul merită tradus în românește atît pentru valoarea sa cognitivă, cît și pentru a ne ajuta să părăsim bula noastră provincială, în care religia e incult redusă la sociologia TV a „pupătorilor de moaște”, așa cum modernitatea e demonizată taliban, cu instrumentele unei gîndiri rudimentar-magice.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.