Starea bucuriilor noastre
Dilema veche de săptămîna aceasta este dedicată bucuriilor noastre, mici şi mari, de zi cu zi. Contribuie la dosar artişti, adolescenţi, oameni simpli.
Andrei Pleşu: „Mi se pare într-o primă instanţă infantil, iar într-o ultimă instanţă necinstit, să vrei să scuzi un furt, demonstrînd că toată lumea a furat cîndva, fură în continuare şi va fura şi de-aici înainte. Acest mod de a îneca peştele în apă nu e onorabil. Hoţia nu e, totuşi, starea normală a unei vieţi cuviincioase, ca să nu mai spun că a acoperi cu noroi toată suflarea academică românească, numai ca să scoţi basma curată un individ anume e o manevră profund neloială şi, îndrăznesc să spun, nepatriotică. Mai departe: a spune despre cutare hoţoman că, da, «poate» a furat, dar că a fost prins fiindcă l-a turnat vecinul cu care e în relaţii proaste e ridicol. Fapta rămîne faptă. Turnat sau nu, demascat cu gînd rău sau din întîmplare, problema rămîne, juridic şi moral, aceeaşi: insul a furat!”
Vintilă Mihăilescu scrie despre cum a ajuns România o ţară ca o manea, Andrei Pippidi se întreabă dacă există ADN-ul de cuman, Adrian Cioroianu descrie „fericirea şi suferinţa partizanilor lui Băsescu”, Peter Frank analizează cazul plagiatului prim-ministrului Victor Ponta, Iulian Comănescu - imaginea lui Cristian Tudor Popescu, iar celebra Laurie Garrett, premiată cu Premiul Pulitzer pentru reportaj şi jurnalism ştiinţific, acordă în exclusivitate un amplu interviu despre sistemul sanitar de sănătate globală.
Oana Stoica semnează, începînd de săptămîna aceasta, o nouă rubrică dedicată teatrului, iar Andrei Gorzo recenzează filmul premiat la TIFF: Oslo, 31 august de Joachim Trier.