Imigraţia şi viitorul configuraţiei culturale a Europei
Imigraţia masivă cu care este confruntată Europa, iar mai recent violenţele sexuale comise la Köln şi în alte oraşe europene în noaptea Anului Nou, continuă să facă obiectul unor dezbateri la care participă nu doar oameni politici ci şi sociologi, filozofi, scriitori şi artişti din diverse domenii. O dorinţă de a descifra ceea ce ne rezervă viitorul se desprinde din toate aceste analize, unele concepute ca nişte veritabile semnale de alarmă, publicate în presa franceză şi europeană.
Personal, mă frapează diferenţa de "libertate" de ton între ceea ce citesc în România pe această temă şi ceea ce citesc în Franţa sau în presa Europei occidentale. In Europa de răsărit, unde populaţia musulmană nu este "vizibilă", frica de ceea ce ar putea aduce "arabii", ca stil de viaţă este mai mare decît în Europa de vest, unde trăiesc sute de mii de musulmani.
În România am citit articole vehemente legate de imigraţie şi multiculturalism, respinse ambele ca şi cum ar fi două boli mortale pentru Europa. Codurile aşa-numitei "corectitudini politice" nu s-au generalizat încă în lumea presei, deşi ele cîştigă, încetul cu încetul, teren şi în România.
În Franţa cuvîntul de ordine pare să fie: spuneţi orice, dar nu generalizaţi niciodată. "În general", toţi comentatorii au grijă să nu "stigmatizeze" nici un grup social şi nici o comunitate cînd recurg la accente critice.
Cu sau fără mănuşi corecte din punct de vedere politic, nimeni nu este însă capabil să prevadă din multitudinea de simptome neliniştitoare ale prezentului care va fi viitorul Europei. Singura certitudine este aceasta: ceva nou se construieşte din întîlnirea, ba chiar din ciocnirea a două plăci tectonice culturale, cea europeană şi cea orientală, iar lumea de peste cîteva decenii va fi cu totul alta decît cea a nostalgiilor imobile.
Citiţi şi ascultaţi mai multe pe rfi.ro
