Franţa este "în război" şi vrea să elimine organizaţia teroristă Stat Islamic (căreia i se mai spune si ISIS sau Daech). Dar ce face cu tinerii radicalizaţi de pe teritoriul sau? Olivier Roy, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în cercetarea islamului, publică un lung articol în Le Monde în care analizează "revolta personală" a tinerilor francezi. Pentru el, avem de-a face cu o islamizare a radicalismului şi nu cu o radicalizare a Islamului.

Franţa este în război! Poate. Dar împotriva cui şi a ce? Isis nu trimite sirieni să facă atentate în Franţa pentru a descuraja guvernul francez să-i bombardeze. Isis pescuieşte dintr-un rezervor de tineri francezi radicalizaţi care, orice s-ar întîmpla în Orientul Mijlociu, sînt deja intraţi în dizidenţă şi caută o cauză, o etichetă, o poveste căreia să-i propună semnătura sîngeroasă a revoltei personale. Zdrobirea Isis nu schimbă faptul că această revoltă există.

Aderarea acestor tineri la ISIS este oportunistă: ieri erau cu Al Qaeda, alatăieri (1995),au fost subcontractori ai Grupului Armat Islamic din Algeria sau practicau, din Bosnia pînă în Afganistan, trecînd şi prin Cecenia, micul lor jihad personal (ca banda din Roubaix). Şi mîine vor continua să lupte sub un alt steag, asta dacă nu mor în acţiune, nu îmbătrînesc sau nu sînt dezamăgiţi, cum s-a întîmplat cu mişcarea de extremă stîngă a anilor 1970.

Nu există o a treia, a patra sau o a "N"-a generaţie de jihadişti. Din 1996, ne confruntăm cu o fenomen foarte stabil: radicalizarea tinerilor francezi de două categorii, şi anume "a doua generaţie" de musulmani şi convertiţii locali.

Principala problemă pentru Franţa nu este, deci, califatul deşertului sirian, care în cele din urmă se va evapora ca un vechi miraj devenit coşmar, problema este revolta tinerilor. Şi adevărata întrebare este cine sînt aceşti tineri, sînt ei avangarda unui război care vine sau mai degrabă eşecurile unei huruit al istoriei?

Citiţi şi ascultaţi mai multe pe rfi.ro