Dragă Dilematix,
Vacanţa aceasta am fost la Olăneşti, un orăşel de lîngă Rîmnicu Vîlcea, pentru a ne trata de alergii. Acolo există izvoare minerale şi se pot face băi termale care ajută la vindecarea mai multor boli. Este o zonă foarte frumoasă, împrejmuită de păduri, iar oamenii sînt calzi şi primitori. 

Ne-am cazat la o cabană numită „Casa Vînătorilor“. Confortabilă şi cochetă, avea de toate, mai puţin un… vînător. Ştiind că eşti foarte iscusit în mînuitul puştilor, te-am recomandat pentru acest post. Dacă o să accepţi, vei putea porni pe munte, împreună cu cei doi cîini de vînătoare: Bură şi Snoopy. Te vei putea aventura prin păduri dese, ca să vînezi mistreţi a căror carne, îţi spun din experienţă, este o delicatesă. Vei putea admira privelişti de neînchipuit şi vei putea bea apă din izvoare reci. Poţi mînca mure mari, prune dulci şi corcoduşe. Să ştii că nu exagerez, chiar atît de minunat poate fi. Trebuie să admiri florile colorate şi fluturii de toate felurile. 

Poţi face cîte un popas pe la schiturile vechi de peste 300 de ani. O să menţionez că vei mai avea o sarcină cît se poate de plăcută. Turiştii sînt foarte dornici să meargă într-un loc de vis, la schitul Pahomie, situat la 20 de kilometri de staţiune, iar tu va trebui să le fii ghid. Pînă acolo este un drum forestier în urcuş. Alături vă va însoţi un rîu cu apă limpede ce formează mici cascade. Deasupra apei veţi observa o ceaţă răcoritoare. Stîncile, de-a lungul drumului, capătă forme spectaculoase. Totul este cuprins de liniştea deranjată doar de susurul apei. Acest schit are şi o legendă scurtă, pe care ţi-o voi destăinui. Acum 500 de ani, trăia pe aici un călugăr pe nume Pahomie. Acesta căuta un loc potrivit pentru clădirea unei biserici. În peşteri nu se putea, pentru că se inundau primăvara, iar afară era nespus de frig iarna. Dar a găsit soluţia perfectă. Cu ajutorul unui haiduc, a construit lăcaşul jumătate în stîncă şi jumătate afară, lîngă un pîrîu ce izvorăşte spectaculos dintr-o stîncă. În timp, a devenit schit şi găzduieşte şase călugări. 

Drumul nu se opreşte aici. Mai poţi merge cîţiva kilometri, printr-o rezervaţie naturală, foarte interesantă, pînă la Schitul Pătrunsa. Din păcate, pe acesta nu l-am văzut nici eu, dar sper că, dacă vei accepta postul, mă vei însoţi chiar tu. 

În zilele libere poţi merge în judeţul Gorj, unde se găsesc peşterile Polovragi şi Muierilor. Peştera Muierilor este numită astfel pentru că acolo se adăposteau femeile şi copiii, pe vremea războaielor. S-a găsit şi un craniu de femeie preistorică care este expus la Muzeul „Grigore Antipa“ din Bucureşti. Poţi de asemenea să faci o baie în apa sărată de la Ocnele Mari. Chiar dacă nu ştii să înoţi, apa te ţine la suprafaţă. Poţi citi şi ziarul. 

Serile ţi le poţi petrece sub un fag, admirînd cerul mereu înstelat. Aceasta a fost oferta mea şi sper să-ţi fie pe plac. 

Ioana TODEA, clasa a V-a, Şcoala nr. 195, Bucureşti