Ştefania Oprina - coordonator PR & Marketing librăriile Humanitas

30 aprilie 2013
Ştefania Oprina   coordonator PR & Marketing librăriile Humanitas jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 83, aprilie 2013)

„Cărţile vor rămîne offline“

Librăriile Humanitas au trecut, în ultimul an, printr-un intens proces de rebranding. Transformarea a vizat însăşi funcţia librăriilor, care au devenit, din magazine de cărţi, un soi de mall-uri culturale. Ştefania Oprina e o tînără visătoare care crede nu numai în viitorul cărţii tipărite, ci şi în viitorul librăriilor.

Librăria de la biserica Kreţulescu a fost reamenajată şi seamănă acum cu o cafenea. O cafenea literară, bineînţeles, căci obiectivul principal, acela de a crea un spaţiu prietenos pentru iubitorii de carte, nu a fost neglijat de arhitecţi. Pasajul pietonal care duce la librărie a fost renovat, în faţa vitrinei sclipitoare sînt acum scaune şi mese de cafenea. Librăria e mai primitoare, te întîmpină altfel. În plus, s-a deschis şi un departament de muzică, bine garnisit, la etaj. Librăriile se schimbă la faţă. Dacă la Kreţulescu a fost nevoie de intervenţie într-un spaţiu deja existent (bine situat pe harta traseelor culturale din Bucureşti), noul spaţiu de la Cişmigiu a fost gîndit, de la bun început, ca o librărie-cafenea. Designul a fost conceput special pentru a crea un spaţiu util şi plăcut, destinat lansărilor de carte şi dezbaterilor. Mobilierul e foarte funcţional. Cărucioarele în care sînt ţinute cărţile pot fi mutate cu uşurinţă, din sertare se constuieşte un podium: e un spaţiu cu geometrie variabilă. Librăria te întîmpină cu arome de cafea bună şi ambianţă muzicală incitantă. "Vrem să ţinem clienţii cît mai mult în librărie. Şi să le facem şederea cît mai plăcută" - spune Ştefania Oprina, PR manager al librăriilor Humanitas.
În afară de ambianţă, publicul e atras de tot felul de evenimente. De pildă, de întîlniri cu autori - cum a fost, de exemplu, aniversarea a 20 de ani de la apariţia primei ediţii a volumului Nostalgia de Mircea Cărtărescu. Sau de serate literare: o dată pe lună, la librăria Kreţulescu, Smaranda Bratu Elian organizează "Serile italiene" (cea mai recentă serată a avut ca punct de plecare romanul Accabadora de Michela Murgia); la librăria Humanitas - Cişmigiu se fac serate de literatură japoneză.
Emisiunea lui H.-R. Patapievici Înapoi la argument îşi căuta locul, iar librăria de la Cişmigiu e noua gazdă. A fost o emisiune de succes, trebuia să ajungă din nou la public, librăria ţine acum locul studiourilor TVR.
"Avem foarte multe solicitări din partea editurilor să organizăm diverse lansări de carte aici, la librăria de la Cişmigiu. Pînă acum, cele mai multe evenimente au fost în jurul cărţilor apărute la Humanitas, însă organizăm evenimente şi pentru alte edituri." Librăria nu mai e un spaţiu dedicat exclusiv vînzării de carte. Produsele s-au diversificat. Sînt tot mai multe evenimente. E un alt gen de divertisment. Care e publicul acestor evenimente? "Întotdeauna e altfel, la fiecare eveniment sînt alţi oameni, alte haine, alte priviri." Cel mai trăznit eveniment a fost o reuniune la douăzeci de ani de la terminarea liceului, organizată în librărie.
Din cele 17 librării Humanitas (din Bucureşti şi din ţară), multe sînt situate în clădiri istorice. Clădirea de pe Calea Victoriei, care găzduieşte librăria Humanitas-Kreţulescu, încă mai poartă pe faţade urme de gloanţe trase în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Librăria de la Cişmigiu e într-un imobil cu o poveste cu adevărat zbuciumată. Fostul Palace Hotel, construit în 1912, a fost naţionalizat pe la începutul anilor '50 şi transformat în Hotel Cişmigiu. Între 1989 şi 1995, clădirea, avariată puternic de cutremurul din 1977, a devenit cămin al Facultăţii de Teatru şi Film. Retrocedat în 2001, imobilul a fost vîndut apoi unei companii imobiliare care, după consolidare şi renovare, l-a readus în starea de acum: la parter e librăria, la etaj sînt birourile Institutului Cervantes.

„Să iasă librăria din librărie“

Toţi librarii sînt tineri. "Pentru angajarea la librăria de la Cişmigiu am schimbat un pic procedurile. Au fost nişte interviuri colective, am încercat să angajăm echipe, mai degrabă decît librari. A durat foarte mult. În plus, cum librăria încă nu se deschisese, dar angajările erau făcute, am avut timp de practică: oamenii au lucrat mai întîi o perioadă în celelalte librării. Şi au putut să-şi însuşească noua formulă."
Există şi cereri care nu pot fi onorate? "Se întîmplă rar. La Cişmigiu, unde există un spaţiu destul de mare, avem o selecţie foarte variată. Dacă lipseşte ceva, verificăm stocul şi ne trimitem clienţii la librăria de la Kreţulescu, de pildă, aflată în apropiere. Altminteri, putem să facem o comandă către editură."
Publicul Humanitas e diferit de publicul altor librării. "Cei mai mulţi dintre cititorii noştri au peste 40 de ani şi caută cărţi de filozofie şi de istorie" - spune Ştefania Oprina, care a lucrat, vreme de un an, ca librar, la Librăria (Humanitas) din fundul curţii. Însă e greu să faci un portret-robot. Ca să ajungă de la editură în librărie şi apoi la cititori, cartea trece (şi) prin mîinile ei. Pe la departamentul de PR & marketing. Treaba Ştefaniei Oprina e ca "librăria să iasă din librărie". Adică să "ambaleze" cărţile şi tot ce produce librăria şi să le exporte spre publicul care ar putea fi interesat. "Am grijă ca fiecare librărie, din fiecare oraş, să fie conectată la teatru, operă sau alte întreprinderi culturale." Tot ea gestionează şi relaţia cu celelalte edituri. Sau mijloceşte relaţia dintre cititori şi autorul lor preferat, organizînd, de pildă, sesiuni de autografe.

Clienţi dificili

Ştefania Oprina s-a înscris la Facultatea de Litere pentru că ştia că Ioana Pârvulescu preda acolo. O citise şi voia s-o cunoască. La Litere a învăţat să citească. Adică: să citească mult de tot. Unul dintre primele joburi: librar la Humanitas. "Oamenii cred că, dacă eşti librar, vinzi cărţi. De fapt, te duci într-o lume pe care ţi-o creezi singur, cu fiecare client, cu fiecare carte. Am fost librar timp de un an - a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea." Cel mai mult îi place să citească şi să recomande cărţi. "Ador să primesc o comandă grea. Îmi plac clienţii dificili - cei care nu ştiu exact ce vor." De pildă, i s-a cerut, de către "o doamnă între două vîrste, divorţată recent", o carte în care să fie o poveste de dragoste, în care scriitorul să fie blînd cu personajele, în care nici unul dintre eroi să nu păţească ceva rău. "A fost cumplit de greu să găsesc ceva. Dar poate citesc eu ce nu trebuie". Cea mai amuzantă comandă a fost "Micul Prinţ pentru adulţi". Da, aţi citit bine, un client voia Micul Prinţ fără desene, fiind convins că binecunoscuta (şi singura) versiune e, de fapt, varianta prescurtată şi ilustrată pentru copii a unui roman "serios", pentru oameni mari.
Dincolo de plăcerile şi deliciile meseriei de librar, Ştefania Oprina nu uită să povestească şi despre corvezile cotidiene: "Să recomanzi cărţi e cea mai plăcută parte a muncii. E ce se vede. De fapt, cel mai mult timp îl petreci etichetînd cărţi. Sau aranjîndu-le la raft. Sau plasînd dispozitive anti-furt. Sau ambalînd cărţile pentru retur."

Rostul librăriilor

Amazon.com anunţă, de la un an la altul, cifre de afaceri tot mai mari. În Europa, librăriile - mai ales cele mici, independente - sînt tot mai puţine: presiunea e prea mare, magazinele virtuale cîştigă tot mai mult teren, cărţile în format electronic se răspîndesc rapid. În curînd, o să citim numai de pe device-uri. Ce rost mai au librăriile? "Nu cred că se va întîmpla prea curînd. Cărţile tipărite nu vor fi înlocuite de cele în format electronic. E o plăcere atît de mare să pui post-it-uri pe fiecare pagină încît nimeni şi nimic nu va putea înlocui asta. Cărţile vor rămîne offline. Cel puţin o perioadă" - afirmă, cu o siguranţă contagioasă, Ştefania Oprina.
Într-adevăr, revoluţia electronică încă se lasă aşteptată: oamenii citesc, bine mersi, cît citeau şi pînă acum, iar cine şi-a luat e-book citeşte, tot bine mersi, de pe un ecran de mărimea unei foi de hîrtie. Dispozitivele sînt acum mai fiabile, în special mai ergonomice. Contractele de drepturi de autor s-au modificat pentru a include şi drepturile pentru formatele digitale. Piaţa e aproape pregătită din punct de vedere tehnic. Publicul, însă, nu. Cititorii de e-book sînt încă foarte puţini. Şi - cel puţin în România - nici cei care cumpără cărţi din magazinele virtuale nu sînt prea numeroşi. Printre altele, poate şi pentru că nu vor să-şi răpească plăcerea de a intra într-o librărie reală.

Matei MARTIN

fotografii de Lucian MUNTEAN

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.