(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 80, ianuarie 2013)

„Cărţile care ne plac“

În "micul Paris", cărţile franceze nu sînt o prezenţă prea vizibilă. Cîteva librării din Bucureşti au în ofertă apariţii recente în limba franceză, însă titlurile pe care le aleg nu sînt reprezentative pentru producţia literară atît de bogată din Franţa. Editurile româneşti traduc şi publică mai ales cărţile distinse cu premii literare importante sau pe cele ale autorilor-vedetă. Se mizează pe comercial, pe succesele sigure - în perioadă de criză, editurile nu sînt dispuse să îşi asume riscuri. Există astfel numeroşi cititori de literatură (şi de limbă franceză) care rămîn fără "obiectul muncii", adică fără cărţile pe care şi le doresc. Librăria Kyralina, deschisă recent, îşi propune să aducă la Bucureşti cele mai interesante cărţi publicate în Franţa.

Sidonie Mezaize a făcut studii de literatură comparată şi are un DESS la Sorbona. După cîteva stagii la editura Denoel şi la Centre National du Livre pour Enfants, a lucrat o vreme la editura Pocket Jeunesse. La Bucureşti a condus Bureau du livre, instituţie menită să încurajeze schimburile culturale între Franţa şi România şi să sprijine traducerea şi publicarea literaturii franceze. Bureau du livre organizează evenimente literare, proiecte comune cu scriitori, editori, mediatori, traducători români şi francezi, lansări de carte, schimburi profesionale, acordă burse pentru specialişti ai pieţei de carte şi subvenţii pentru edituri. Aşa a ajuns să-i cunoască pe editorii şi scriitorii români şi să descopere o piaţă literară foarte dinamică. Lucrurile evoluează repede - explică fondatoarea librăriei. De cînd a venit la Bucureşti - acum aproape trei ani - şi pînă acum, situaţia s-a modificat. Au dispărut de pe piaţă edituri mici, dar au şi apărut altele, noi, profilate; s-au deschis librării; au apărut noi "vedete" literare. "Sigur, piaţa de aici e mult mai mică decît cea franceză. Dar acolo lucrurile sînt stabile - nu există evoluţii spectaculoase." "Aici există numeroşi mici editori romantici care promovează - cu mijloace puţine - autori minunaţi. Dar există tot mai mulţi editori cu adevărat profesionişti." De (foarte) puţină vreme au apărut cărţi într-adevăr frumoase, scumpe - în ambele sensuri ale termenului.
În ce măsură piaţa de carte de aici acoperă actualitatea literară franceză? Cît de la curent sînt cititorii români cu apariţiile din Franţa? "Editurile de aici publică mai ales cărţile distinse cu premiile literare importante. Nu e rău, dar ei reprezintă foarte puţin din piaţa literară. Pe de altă parte, trebuie să fim sinceri, sînt tot mai puţine edituri româneşti care publică carte franceză. E un cerc foarte restrîns de editori care selectează doar vîrfurile sezonului literar." Sidonie Mezaize spune că autorii distinşi cu marile premii literare franceze nu sînt neapărat reprezentativi pentru literatura contemporană de azi. "Nu înţeleg această obsesie pentru premii literare şi pentru ceea ce noi numim rentrée littéraire. Sigur, adesea, cărţile premiate chiar sînt bune - ultimul Goncourt, obţinut de Jérôme Ferrari cu Le Sermon sur la chute de Rome (editura Actes Sud) - însă văd aici mai degrabă un interes comercial. Pe tot parcursul anului se publică în Franţa nenumărate cărţi foarte bune care, rămînînd nepremiate, nu atrag atenţia editorilor străini." Librăria Kyralina va încerca să acopere tocmai aceste cărţi foarte bune, dar mai puţin cunoscute publicului din România.
La baza proiectului pentru această librărie se află o bursă acordată de Fondation Lagardère. Grupul francez acordă anual burse tinerilor sub 35 de ani, în domeniul cultural: scriitori, cineaşti, muzicieni, presă scrisă şi audiovizuală. Bursa pentru librari, în valoare de 30.000 de euro, reprezintă "capitalul" iniţial al noii librării franceze de la Bucureşti.
De ce Kyralina? Într-adevăr, recunoaşte şi Sidonie Mezaize că i-a fost foarte greu să găsească un nume în acelaşi timp atractiv pentru public şi care să placă tuturor celor implicaţi. "Sîntem trei oameni asociaţi în această librărie - şi am încercat să ajungem la un compromis, la un nume care să exprime ceva în care credem cu toţii." Panait Istrati e un autor care i-a inspirat pe toţi trei. Aşa au găsit-o pe Kyralina şi le-a căzut imediat cu tronc. Dincolo de faptul că au "extras" numele din cartea lui Istrati, le-a plăcut şi rezonanţa lui. Aşa că l-au preluat pentru librărie. "E o alegere bună - am fost felicitaţi pentru ea şi de cititorii care ne-au trecut pragul."
Apropo de cititori. Cine sînt ei? În primul rînd, români care citesc mult, peste medie, oameni bine informaţi, cititori sau chiar vorbitori de franceză care nu au acces imediat la cărţile publicate în spaţiul cultural francofon. Dar sînt şi numeroşi clienţi francezi din rîndul comunităţii de expaţi, destul de mare la Bucureşti - spune Mezaize. Mulţi nu găsesc, în oferta librăriilor româneşti, cărţile pe care le caută. "Noi ne propunem să aducem în librărie cărţile care ne plac. Sperăm să-i convingem şi pe alţii să le ia şi să le îndrăgească."
80% dintre cărţi în franceză, 10% din ofertă o reprezintă cărţile în germană, 10% sînt în română. "A fost o muncă titanică, selecţia a durat şase luni." Mezaize a stat de vorbă cu numeroşi librari din Franţa, dar şi din alte oraşe europene, care au ajutat-o să înveţe ce fel de cărţi franceze ar putea stîrni interesul cititorilor în afara Franţei. Apoi, fondatoarea librăriei a făcut un fel de sondaje printre prieteni şi apropiaţi din România: a cerut liste cu titluri mai noi sau mai vechi care i-ar interesa. A adunat sute de propuneri. A pornit la drum cu această listă pentru "librăria ideală". Apoi a încercat să "rafineze" aceste propuneri. "Chiar şi după deschiderea librăriei, am lucrat în continuare pe această listă, pe care încercăm s-o punem în acord cu preferinţele clienţilor. Am descoperit că unele domenii merg bine, altele mai puţin bine. De pildă, am ştiut de la bun început că ediţiile de buzunar - mai ieftine - vor fi cele mai accesate. Încercăm, în continuare, să îmbunătăţim oferta în acest domeniu. Cărţile pentru copii merg de asemenea foarte bine."
Cititorii francezi vin adesea pentru a căuta cărţi româneşti traduse în limba franceză. Librăria acoperă această cerere cu destul de multe titluri. În cea mai mare parte, e vorba de autori români care trăiesc şi publică în Franţa (unii care au scris chiar în franceză), dar şi de romane noi, traduse recent. Printre cei mai căutaţi autori: Gherasim Luca şi Eugène Ionesco, clasicii Caragiale, Eminescu etc. - pe care francezii care trăiesc aici nu-i cunosc, dar sînt curioşi să-i descopere -, autori contemporani - de la Cărtărescu la Dan Lungu -, dar şi un scriitor din Republica Moldova, singurul tradus în franceză şi care nici măcar în România nu e cunoscut: Savatie Baştovoi. Mezaize încearcă să lărgească oferta, incluzînd şi volume de poezie - dar aici sînt foarte puţine traduceri disponibile. De la tejgheaua librăriei, Faustine Vega - traducătoare în limba română formată în cadrul programelor ICR şi rămasă la Bucureşti, angajată la Kyralina - aminteşte de Marin Preda şi de Marin Sorescu, şi ei doi autori foarte căutaţi de cititorii francofoni.
Altminteri, am mai găsit în librărie un raft destul de bine garnisit în domeniul ştiinţelor sociale: cărţi de istorie (multe specializate în sud-estul Europei), de politologie, de mass-media, de sociologie. "Aici, va trebui să ne extindem - mai ales spre filozofia contemporană" - spune Sidonie Mezaize.
Rar am văzut atîta optimism la un întreprinzător în domeniul cărţii. După ce zeci de mici edituri şi-au închis porţile, într-o perioadă în care editorii se plîng de difuzarea foarte proastă şi cînd toată lumea se aşteaptă la dispariţia cărţii tipărite, ea a deschis o librărie de nişă şi e aproape sigură de succes. "Mai ales cînd lucrezi cu cărţile, e nevoie de o atitudine pozitivă" - susţine Mezaize. Există şi eşecuri?
"Ceea ce nu merge bine în librărie sînt tocmai cărţile pe care oricum nu prea aveam chef să le vindem. De pildă, scriitori consideraţi comerciali, autori de best-seller, ca de pildă Marc Levy, sau autori mai degrabă superficiali, cum ar fi Christine Angot, nu au succes în librăria Kyralina. Ceea ce demonstrează că clienţii care intră în librărie au gusturi bine formate" - spune Mezaize. Şi că se lasă sfătuiţi - spre bucuria librarilor. Terre des affranchis, de pildă - un roman scris în franceză de autoarea originară din România Liliana Lazăr, merge foarte bine, spre bucuria aceleiaşi Faustine Vega, care nu conteneşte s-o recomande.
Librăria Kyralina se află într-o casă mică, minunat restaurată (spaţiul a fost amenajat cu ajutorul arhitectului Şerban Sturdza), pe strada George Enescu. Atmosfera e plăcută - chiar dacă poate părea rece - şi librăreasa, Faustine Vega, e mereu dispusă să ofere sfaturi competente.

Matei MARTIN

fotografii de Lucian Muntean