Imaginile puterii între vizibil şi ilizibil: Columna lui Traian

31 decembrie 2011
 Imaginile puterii între vizibil şi ilizibil: Columna lui Traian jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 68, ianuarie 2012)


Operă de artă, document istoric, instrument de propagandă, simbol al puterii imperiale, metonimie a suveranului, Columna lui Traian este o operă polimorfă care, de-a lungul secolelor, a devenit pentru artişti (cazul Poussin) model şi bancă de date pentru naraţiunile istorice. Volumul publicat de editura Arkhê, Propagande expression roi, image idole oracle. Visibilité et lisibilité des images du pouvoir, reuneşte două texte consacrate unei teme majore: raportul dintre imagine şi putere. Autorii lor sînt Paul Veyne (istoric, membru al Şcolii franceze de la Roma) şi Louis Marin (semiolog şi critic de artă).

Operă narativă sau semn al puterii?

Columna lui Traian a fost inaugurată în anul 113. Construcţia ei a început în 107, imediat după al doilea război împotriva dacilor. Monumentul, menit să imortalizeze cele două campanii militare din Dacia, este şi un gest de autocelebrare a împăratului care intră astfel încă din timpul vieţii (Traian moare în 117) în galeria marilor bărbaţi din istoria Romei. Cercetarea a identificat cinci "mîini" diferite, cinci sculptori care au participat la execuţia lucrării. Există şi ipoteza că, în ansamblul lor, lucrările au fost supravegheate şi dirijate de inginerul lui Traian, Apollodor din Damasc, validînd astfel conexiunea dintre arhitectură şi sculptură în realizarea acestei opere. Statuia lui Traian - îmbrăcat în armură, ţinînd o lance şi un glob - care orna columna a fost înlocuită în 1588 cu o alta reprezentîndu-l pe Sfîntul Petru.
Corpul propriu-zis al coloanei este constituit de 18 blocuri colosale de marmură de Carrara, cu un diametru de 3,70 m şi cîntărind fiecare 40 de tone. "Miezul" acestora a fost cioplit în forma unei scări interioare în spirală, cu 186 de trepte conducînd pînă la statuia din vîrf. Coloana este înaltă de 100 de picioare (29,78 m), la care se adaugă piedestalul şi baza statuii, astfel că monumentul în ansamblu are o înălţime de 40,50 m. Trunchiul este înconjurat într-o spirală ascendentă de o bandă înaltă de 1 m, sculptată asemenea unui rulou de papirus lung de 200 m şi dezvoltînd o friză sculptată în basorelief cu 184 de episoade şi 2500 de personaje. Această lungă bandă elicoidală sculptată, infinit mai complicată şi complexă decît o bandă desenată (cu care a fost adesea comparată), furnizează informaţii asupra mijloacelor tehnice, a echipamentului militar, a culturii romanilor şi dacilor deopotrivă. Naraţiunea în piatră - desfăşurată continuu şi marcînd, printr-o alegorie înaripată a Victoriei, sfîrşitul primei campanii şi începutul celei de-a doua - nu se limitează doar la scene de luptă; sînt arătate transferuri de trupe, lucrări de fortificaţii, sacrificii, primiri de ambasade, execuţii, arme, stindarde. Decorurile diferitelor episoade sînt constituite de elemente ale spaţiului real imediat - stînci, arbori, construcţii, totul dînd impresia de autentic şi de trăit, departe de modele convenţionale şi idealizate. Traian este prezent de 59 de ori, sinuciderea regelui Decebal este şi ea reprezentată.
Toate aceste elemente cantitative, cunoscute (poate) şi elevilor din primele clase, nu sînt chiar irelevante, dacă ne referim la mijloacele tehnice şi la nivelul, în mare măsură presupus, al cunoştinţelor şi al gustului de acum două mii de ani. Ele capătă o importanţă capitală din punctul de vedere al semnificaţiei unei asemenea opere: "Columna exprimă gloria lui Traian, tot aşa cum cerul (pe care ar fi inutil să-l detaliem stea cu stea) exprimă gloria lui Iahweh; în ambele cazuri, e nevoie să existe un exces de stele şi excesiv de multe scene sculptate: expresia unei superiorităţi nu se impune decît dacă e debordantă. Columna constituie un dublu record cantitativ, prin numărul de metri pătraţi de sculptură şi prin înălţimea construcţiei; ea ţine de o "arhitectură de obelisc", la fel de gustată la Roma pe cît va fi la Londra şi Paris în secolul al XIX-lea" (Paul Veyne, p. 26).
Cele 23 de spire îi dau Columnei aparenţa unui volumen. Apropierea de carte se impune - o carte care narează fără nici un cuvînt, doar prin imagini, un episod de istorie. Traian a scris el însuşi Comentarii asupra războaielor dacice şi, din această perspectivă, Columna are aparenţa, deloc întîmplătoare, a unui volum desfăşurat cu imagini. Împăratul este editorul, propriul editor al propriei istorii glorioase. El erijează un semnificant imediat descifrabil, măreţie şi glorie, în timp ce semnificatul este conţinut, dar discret, escamotat privirii, chiar invizibil. Naraţiunea propriu-zisă rămîne inaccesibilă de la nivelul privitorului. Coloana are capacitatea de a transforma în istorie un eveniment recent. Posteritatea va descifra centimetru cu centimetru naraţiunea înscrisă în piatră, contemporanilor le este pusă în faţă măreţia împăratului, care în parte se răsfrînge şi asupra lor. Nu mesaj, ci semn. Un semn vertical, erectil, confirmînd universalismul simbolului falic.

Reprezentarea istoriei ca legitimare a puterii

Textele celor doi autori, scrise independent unul de altul, şi din perspective diferite, se întîlnesc în această constatare care le dirijează de fapt analiza: Columna lui Traian este vizibilă, dar este ea cu adevărat văzută? Monumentul nu este făcut pentru a fi văzut în detaliu, susţine Paul Veyne. Vedem Columna ca prezenţă impozantă în Forumul lui Traian de la Roma, dar nu o putem contempla fragment cu fragment, aşa cum se poate face cu un obiect de artă obişnuit. De aceea - susţine Paul Veyne - Columna nu este un document istoric, ci o manifestare de putere, o operă "de aparat" care-şi revendică - şi-l arogă, chiar - dreptul de a exista, şi atît. Ea nu informează, căci nu se lasă descifrată, proclamă doar gloria lui Traian în faţa cerului şi a timpului. Mai mult decît orice altceva, ea constituie martorul, etalonul nemăsuratului orgoliu al suveranului. Regele perşilor Darius cel Mare a pus şi el să i se graveze pe o faleză o inscripţie în trei limbi, care să-l glorifice. Dar inscripţia nu era destinată lecturii muritorilor; plasată pe un vîrf de piatră inaccesibil, ea se adresează vulturilor şi unei improbabile, abstracte posterităţi. Ne aflăm la convergenţa dintre artă oficială, monument public, rituri şi ceremonii: "ele se exprimă prin simpla existenţă, mai mult decît informează prin conţinut descriptiv sau discursiv" (Paul Veyne, p. 41). Un rit nu are referenţi exteriori, sensul lui este captat înainte de a fi înţeles pe cale raţională, exemplul cel mai bun îl oferă slujba religioasă în limba latină pentru catolici sau în slavonă pentru români.
Este Columna lui Traian o operă de propagandă? Paul Veyne răspunde: Nu. "Propaganda - scrie el - este o retorică: ea se adresează celuilalt, dîndu-şi drept obiectiv să-i influenţeze convingerile acţionînd asupra raţiunii sau a sensibilităţii." Columna lui Traian nu vrea să convingă, ea semnalează prezenţa împăratului căruia i se cuvine recunoaştere şi supunere. Ceea ce Columna comportă ca ideologie este doar dreptul de a exista, "tot aşa cum în ţările dictatoriale difuzoarele din care se revarsă discursurile oficiale contează mai mult prin omniprezenţa impusă fiecăruia în parte şi tuturor la un loc decît prin ceea ce repetă." Puterea, legitimitatea, regula fac parte din categoria "adevăr autodemonstrat". De aceea Paul Veyne este tentat să exploreze şi alte tipuri de manifestări, cum ar fi idolii şi oracolele. Idolul nu este corpul unui zeu, dar este mai mult decît o reprezentare a acestuia sau decît imaginea lui. "Fiecare idol captează omniprezenţa unui zeu şi a acţiunii lui eficace, în felul televizorului care aduce în orice casă prezenţa şefului Statului şi a cuvîntului său suveran; de fapt, idolul este mai puţin o reprezentare, o reflectare a realului, cît mai ales un fel de maşină de fabricat prezenţa." (Paul Veyne, p. 33) Idolul nu intră în triada clasică semn/simbol/icoană (sau portret), el este exceptat de orice preocupare de asemănare, poate lua orice formă, statutul lui situîndu-se mai aproape de imaginea conceptuală.
La cincisprezece secole după ridicarea Columnei, acest volumen de piatră conţinînd naraţiunea istorică a fost transpus în desen linear. Sînt reconstituite şi restituite cu scrupulozitate toate detaliile orginalului, într-un rulou pe care spectatorul-lectorul modern îl poate cu uşurinţă derula şi reînfăşura în voie, în ritmul lecturii sale. "Imensul efort ascensional al lumii romane care, înrădăcinată în pămîntul Romei, se ridică pînă la astre prin intermediul eroului şi al trupelor sale" este transpus în 15 metri de desen din care cititorul ia cunoştinţă de trecut. Este astfel actualizat conţinutul latent al Columnei, rămas atîta vreme ilizibil. În 1576, primul desenator cunoscut al basoreliefului, pictorul italian Girolamo Muziano, îi dedică lucrarea regelui spaniol Filip al II-lea, "compatriot al lui Traian". Trei suverani au comandat reproduceri ale Columnei - Francisc I, Ludovic al XIV-lea şi Napoleon al III-lea, acesta din urmă realizînd o replică în bronz, coloana din Piaţa Vendôme, conţinînd gesta napoleoniană (Napolen Bonaparte). Reproducerea monumentului împăratului Traian - şi deci reprezentarea trecutului istoric roman - este interesantă din punctul de vedere al raportului stabilit între reprezentarea istoriei şi legitimarea monarhului modern. Adoptînd acest model fondator al celebrării puterii ca reprezentare culturală universală, Principele modern îşi oferă ocazia de a se contempla în el ca monarh absolut. Pe acelaşi principiu al legitimării, Biserica va deturna în folos propriu Columna lui Traian şi simbolul conţinut, de suveranitate plasată dincolo de timp: este semnificaţia gestului înfăptuit de Papa Sixtus al V-lea în anul 1587, înlocuind statuia lui Traian cu o alta, reprezentîndu-l pe Sfîntul Petru.
O consecinţă neaşteptată a transpunerii în desen linear a Columnei o constituie descoperirea unei mase impresionante de detalii informînd, la modul cel mai direct, despre viaţa materială şi spirituală a epocii: unelte, arme, îmbrăcăminte, ambarcaţiuni, construcţii etc., acele realia arheologice pe care tablourile istorice ale pictorilor moderni le vor exploata pentru crearea impresiei de autenticitate. Louis Marin vizează exemplul lui Poussin care a introdus în marile sale compoziţii istorice un întreg inventar de obiecte culese din desenele Columnei: armuri, căşti, coifuri, cuirase, trompete, scuturi, corturi, insigne militare şi stindarde. Pe de altă parte, transpunerea în desen linear a basoreliefului are drept efect "obiectivarea naraţiunii" istoriei. Evenimentele intră în scenă şi se desfăşoară aparent de la sine, "nefiind în nici un moment marcate de vreun gest sau o atitudine a instanţei naratoare care a construit, totuşi, acest spaţiu de pe propria sa poziţie, care a povestit istoria plecînd de la propria cunoaştere." (Louis Marin, p. 80) Mulajul existent la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti validează exclusiv partea de naraţiune, oferind privitorului o carte de istorie expusă pagină cu pagină. De data asta, raportul este inversat: lizibilitate contra vizibilitate.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.