Alexandru Ciubotariu - creator & curator benzi desenate

29 noiembrie 2011
Alexandru Ciubotariu   creator & curator benzi desenate jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VI, nr. 67, decembrie 2011)

"Minuni"

Acum vreo cîţiva ani, un personaj bizar îşi făcea intempestiv apariţia în Bucureşti. Pe un panou din Pasajul Universităţii cineva lipise un autocolant. Pisica Pătrată - haioasă, isteaţă, colorată - a început apoi să-şi facă de cap; parcă scăpată din lesa celui care a creat-o, s-a insinuat în viaţa cotidiană a oraşului. Astăzi ne pîndeşte de pe cîte un zid, se gudură la picioarele noastre, pe colţul cîte unei clădiri, ne priveşte ameninţătoare de pe la balcoane sau ne sperie, cu privirea ei fioroasă, prin cine ştie ce pasaj subteran. Alexandru Ciubotariu e tatăl ei. Creatura nu a fost desenată pe ziduri ca o formă de protest. Pentru Ciubotariu, arta urbană nu e contra ceva; nici măcar pentru ceva; ci modul de exprimare al unui artist fără şevalet.

La fel ca pisicile, şi el are mai multe vieţi (de artist). E street-artist, autor de benzi desenate, co-autor al unei Istorii a benzilor desenate româneşti şi, de-o vreme, curator al unor expoziţii despre creaţia BD românească.
Cea mai recentă a fost deschisă de Institutul Cultural Român din Bruxelles la Centrul Belgian al Benzii Desenate: "77 de ani de bandă desenată românească". În Belgia, cărţile BD sînt considerate bunuri de patrimoniu, iar Centrul Belgian al Benzii Desenate îngrijeşte şi îmbogăţeşte această colecţie de comori: instituţia are un muzeu cu expunere permanentă, o librărie, programe de cercetare şi rezidenţă, precum şi un spaţiu dedicat expoziţiilor temporare. Printre planşele din seria "Tintin", ştrumfi miniaturali şi obiecte care au aparţinut marilor creatori şi editori de benzi desenate Peyot şi Hergé, sînt expuse acum şi cîteva zeci de desene româneşti. Sînt obiecte cu adevărat rare, căci planşele originale se pierd de regulă prin tipografii, după imprimarea întregului tiraj. Curator al expoziţiei de la Bruxelles, Alexandru Ciubotariu a reuşit să adune cîteva mostre esenţiale cu ajutorul cărora punctează istoria, veche de un secol, a benzilor desenate româneşti.

O istorie veche de un secol? Da, da, nu-i o glumă. Poate că astăzi banda desenată nu (mai) e chiar atît de prezentă în librării sau la chioşcul de ziare. Da, au existat vremuri cînd cărţile de BD sau revistele de acest tip se "trăgeau" în mii de exemplare, mă asigură Ciubotariu. Prima poveste românească în format BD a apărut în 1896, sub semnătura lui Constantin Jiquidi. Se numea Pisica Spălată (propabil că Pisica Pătrată a lui Ciubotariu e urmaşa modernă, contemporană, a celei "spălate"). Cel mai cunoscut personaj românesc de benzi desenate e însă Haplea. Care, deşi n-a mai apărut de decenii în cărţi sau reviste, circulă în continuare, ca personaj de bancuri - spune Ciubotariu.
Cum s-a născut expoziţia de la Bruxelles? Există un context românesc şi unul belgian. Mai întîi - despre contextul românesc. Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu publicaseră deja în urmă cu un an Istoria benzii desenate româneşti. Apoi, vara aceasta, s-a inaugurat la Muzeul Naţional de Artă Cotemporană un Muzeu al Benzii Desenate - de fapt, o expoziţie-performance (deschisă tot cu sprijinul ICR) dedicată trecutului, dar mai ales prezentului acestui gen literar care se înrudeşte cu artele vizuale. O parte a colecţiei prezentate atunci s-a mutat acum la Centrul Belgian al Benzii Desenate de la Bruxelles. Contextul belgian, foarte favorabil unei bune receptări, este premiera, exact în aceeaşi perioadă, a filmului despre Tintin realizat de Steven Spielberg. Oraşul e împînzit cu afişele filmului iar Centrul Belgian al Benzii Desenate, care oricum este vizitat anual de zeci de mii de fani ai lui Tintin, va deveni în următoarele săptămîni un punct de atracţie important pentru fanii acestui supererou. La vernisajul expoziţiei, Jean Auquier - directorul Centrului Belgian al Benzii Desenate - spunea că benzile desenate româneşti din perioada interbelică semănau foarte mult cu producţiile occidentale, cu modelele (devenite, între timp, clasice) franco-belgiene. Sau - aşa cum a punctat şi preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici - "periferia funcţiona în logica centrului". Poate că e firesc: pe vremea aceea exista o piaţă de carte normală şi mai ales o piaţă a presei funcţională. Periferia funcţiona în logica centrului, adică a adoptat mecanismele şi formele occidentale, în mod natural. În anii '50, benzile desenate au dispărut aproape de tot de prin gazete, fiind considerate o formă de artă depăşită care nu corespundea cu spiritul timpului. Au reapărut, în anii '70-'80, prin almanahuri şi reviste ilustrate pentru tineret. Probabil că cei care vegheau asupra educaţiei şi-au dat seama cît de util poate fi acest instrument de propagandă: benzile desenate erau atractive şi mai ales accesibile. Două tendinţe s-au făcut atunci remarcate: poveştile science-fiction despre cucerirea spaţiului cosmic (kakaia technica!), cu eroi superinteligenţi care se opun cuceririi Terrei de către extratereştrii cei răi sau cuceresc ei înşişi planete noi sau galaxii neştiute; sau poveşti ilustrate, inspirate de fapte istorice (mai mult sau mai puţin) adevărate - războaie, trădări, încoronări etc. Cum ar veni, s-a dat voie la fenomenul BD, dar cu o condiţie: să se refere doar la trecut şi la viitor, nu la prezent. Benzile desenate aveau fără îndoială o formidabilă forţă propagandistică, care trebuia speculată, dar şi un potenţial subversiv, ce trebuia evitat. Şi tocmai această politică ezitantă a autorităţilor comuniste a condus pînă la urmă la dispariţia lor.

Ce a rămas, totuşi, de pe urma acestor decenii de creaţie de benzi desenate? "Minuni", spune Alexandru Ciuborariu, care şi-a făcut un program din a recupera şi arhiva planşe vechi. De altfel, munca de cercetare pentru expoziţia pe care o îngrijeşte n-a fost tocmai uşoară. Căci a reuşit să adune o multţime de planşe originale. Ceea ce e atipic pentru modul de lucru al creatorilor de benzi desenate, spune Ciubotariu. "La noi s-a dat prea puţină atenţie pînă acum colecţionării, arhivării planşelor care au stat la baza publicaţiilor tipărite. Cele mai multe dintre ele au rămas şi s-au pierdut prin tipografii după publicarea cărţilor sau a revistelor; doar foarte puţini autori au recuperat o parte dintre desenele originale. Pe acestea a reuşit să le recupereze Ciubotariu pentru această expoziţie. Benzile desenate n-au fost create pentru a fi expuse, ci doar pentru a fi publicate şi "consumate" pe loc. Ele pot însă funcţiona foarte bine (şi) ca lucrări grafice."

Într-adevăr, benzile desenate sînt astăzi un gen interdisciplinar, la graniţa dintre literatură şi arte vizuale. Departe de a mai fi un fenomen de masă ("dar ce mai este, din punct de vedere cultural, fenomen de masă?" - m-a întrebat Dodo Niţă; şi are dreptate), benzile desenate româneşti migrează astăzi din reviste în muzee şi săli de expoziţii. Ca şi cum, agăţîndu-se de pereţi, ar putea spera la o nouă viaţă.

Alexandru Ciubotariu e însă realist şi tranşant: "banda desenată are viaţă numai atîta timp cît circulă în albume sau în reviste." Ce relevanţă mai au, totuşi, pentru publicul din România, benzile desenate? "Există un public doritor de benzi desenate, există şi cîţiva autori foarte buni. Veriga lipsă e editorul, care nu are curajul, îndrăzneala să publice benzi desenate; sau, dacă o face, atunci preferă să publice versiuni în limba română ale unor cărţi străine. Faptul că acele cărţi au fost deja verificate pe o altă piaţă de carte e o garanţie a succesului. În plus, e mult mai ieftin să plătească drepturi de republicare decît să plătească drepturi de autor." Pînă una-alta, pînă şi aventurile lui Tintin au apărut, în România, cu sprijin financiar acordat editurii de către Centrul Wallonie-Bruxelles. Cît despre creatorii români de BD, ei se descurcă în continuare cum pot. Îşi editează singuri cărţile, publică pe bloguri sau în reviste independente, tot de ei "inventate". Sau desenează pisici pătrate pe zidurile caselor.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.