● „Reușește să ajungă în inima lucrurilor pentru a surprinde atmosfera, a pătrunde poezia și a face să trăiască imaginile nu numai în frumusețea lor, ci și în cugetul și în înțelesul lor adînc.“ – Regina Maria despre Emil Otto Hoppé (1878-1972), renumitul artist-fotograf care vizitează România în 1923 și realizează inedite cadre din diverse regiuni ale țării. Expoziția „Portretul unei țări. România Mare fotografiată de Hoppé, 1923“, organizată de Muzeul Național Cotroceni și Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“, cuprinde o selecție de 91 de fotografii – documentare și prezentare Adrian-Silvan Ionescu –, multe în premieră pentru publicul român. Expoziția este găzduită de Muzeul Cotroceni pînă la 1 martie. (Ruxandra Mihăilă)

● Doar pînă pe 8 februarie mai puteți vedea la Galateca expoziția retrospectivă „Între două lumi“ a lui Eugen Bratfanof. O poveste fantastică! (Matei Martin)

● Miercuri, 12 februarie, de la ora 19, Orchestra de Cameră Radio și unul dintre muzicienii români care se bucură de apreciere atît în țară, cît și în străinătate – violonista Luminitza Petre – propun o întîlnire inedită în lumea muzicii, pe tărîm venețian. În dublă ipostază – de dirijoare și de solistă –, Luminitza Petre va cînta pe vioara „Matteo Gofriller“, realizată la Veneţia, în 1690, Concertul pentru vioară şi orchestră semnat de Maddalena Laura Lombardini Sirmen (1745-1818). Născută în același celebru oraș italian, aceasta este una dintre personalitățile care au marcat istoria muzicii, cu o poveste de viață extrem de interesantă. Provenind din părinți de origine nobilă, dar care își pierduseră averea, Maddalena Laura Lombardini și-a început studiile muzicale la doar 7 ani, la orfelinatul unde locuia în Veneția, și a devenit una dintre primele compozitoare și mari violoniste din istoria muzicii. (Anda Docea)

● În perioada 12-22 februarie, Galeria Galateca găzduiește expoziția de pictură a artistului plastic Viorica Ciucanu. Numită „Complexitate umană“, expoziția este un demers de cunoaștere a naturii umane, privită din unghiul misterului, al idealismului, chiar al absurdului. Parcurgînd un traseu aparent cronologic, în care miticul se împletește cu realitatea, expoziția punctează, prin notații abstracte, atît prietenia dintre Brâncuși și Joyce, transpusă în lucrarea „Coloana“, cît și călătoriile spirituale („Portrete metafizice“, „Sufletul“) sau istoria noastră recentă, ce stă sub semnul tăcerii impuse („Zidul“). (Anda Docea)

● Patru cărţi deopotrivă emoţionante şi spectaculoase despre aventurile experienţei de a fi femeie arabă care vrea să trăiască normal (la ea acasă sau într-o ţară occidentală): Eu sînt Malala de Malala Yousafzai şi Christina Lamb, Sîntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea de Malala Yousafzai şi Liz Welch, Nujeen. Cum a reuşit o fată imobilizată în scaunul cu rotile să fugă din Siria în Germania de Nujeen Mustafa şi Christina Lamb (toate la Editura Polirom) şi Două surori. Din Norvegia în jihadul din Siria de Åsne Seierstad (Editura Corint). (Marius Chivu)

Foto: muzeulcotroceni.ro