Pînă pe 5 martie puteți vedea, la Rezidența BRD Scena9 (str. I.L. Caragiale nr. 32), expoziția FUSION. Artă și știință (artiști: Saint Machine, Cătălin Crețu, Cosmin Haiaș, Sillyconductor). (Ana Maria Sandu)

 Joi, 21 februarie, de la ora 19, la Sala Radio o puteți asculta pe Luiza Zan, una dintre cele mai apreciate voci din jazz-ul românesc, alături de Big Band-ul Radio. (Cristina Ștefan)

 În perioada 23-27 februarie, la Ateneul Român vor avea loc conferințele „Despre lumea în care trăim“, susţinute de specialiști în domeniul științific şi oameni de cultură. În deschidere, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu discută despre „Dereglări ale lumii contemporane“. Mai multe detalii aici. (Cristina Ștefan)

 „Marile provocări ale lumii contemporane“ este tema celei de-a doua ediții a seriei de conferințe „Despre lumea în care trăim“, ce se va desfășura între 23-27 februarie sub cupola Ateneului Român. Un incitant dialog cultural la cel mai înalt nivel la care vor participa invitați de la mari universități din Marea Britanie și Statele Unite. Împreună cu partenerii lor de dialog, renumiți oameni de cultură români, vor aborda (prin alocuțiuni sau dezbateri) subiecte „fierbinți“ cu impact imprevizibil, pe termen nelimitat, la nivel global. Dintre participanți: Jim Baggott, Bogdan Marcu, Corneliu Bjola, Liviu Giosan, Andrei Constantinescu, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Marian Voicu, Ioan Stanomir, Vlad Zografi. Moderator: Mirela Nagâţ. Organizatori: Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Asociația ARCCA. Evenimentul se înscrie totodată în seria aniversărilor Filarmonica Română – 150 şi 1918 – Centenar. (Ruxandra Mihăilă)

 Dacă aţi citit Gena egoistă (Editura Publica), tocmai s-a reeditat într-o variantă revizuită cealaltă capodoperă a lui Richard Dawkins: Dumnezeu, o amăgire (traducere de Victor Godeanu, Editura Curtea Veche), în care arată de ce ideea unui creator supranatural este absurdă şi neîntemeiată şi de ce religia nu are monopol pe comportamentul moral. O critică raţională nemiloasă a fenomenului religios pe care ar trebui s-o citească „oricine, ateu sau călugăr“, după cum recomandă şi Julian Barnes. (Marius Chivu)

 Nu am mîini suficiente să aplaud pe cît ar merita apariția traducerii românești a cărții The Life of the Mind de Hannah Arendt. Cartea este o sinteză matură a gîndirii uneia dintre cele mai rafinate reprezentante ale intelectualității bune a veacului trecut. Este ultima carte a lui Hannah Arendt – în fapt, un proiect amplu, neterminat. ­Arendt plănuia trei volume, dar a apucat să scrie doar două. O carte superbă pentru că este deopotrivă consistentă și ușor de citit, o carte care gîdilă plăcerea lecturii și incită exercițiul etic și cultural, în același timp. Așadar, la Humanitas, Viața spiritului de Hannah Arendt! (Sever Voinescu)

● Wanted (2016, Australia, Richard Bell, Rebecca Gibney), încă un serial australian de care nu te plictisești. Feminin și feminist, un fel de prelungire și diversificare a lui Thelma și Louise (Ridley Scott, 1991), povestea Lolei (Rebecca Gibney) și a lui Chelsea (Geraldine Hakewill), deși nu întotdeauna la fel de pasionantă, depășește vizibil granițele genului polițist. (Iaromira Popovici)