"Alitalia"

Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

(sau cum l-am ratat pe Nigel Kennedy) ...Şi totuşi, ziua începuse binişor: trezire la 4 dim., ajuns la staţia San Zaccaria în 10 min., luat vaporetto spre aeroportul Marco Polo, ajuns în cca o oră. (Din păcate, ratat şi răsăritul - care, fiind italienesc, încă mai dormea.) Mostra de la Venezia nu se încheia decît în aceeaşi zi, sîmbătă 10 sept., seara, odată cu anunţarea palmaresului; dar fusesem invitat de Kay E. - profesoara din Cardiff cunoscută la retrospectiva Pintilie din octombrie anul trecut, aflată în ţară (Baia Mare etc.) încă din iulie - la un concert din cadrul Festivalului "Enescu" şi, cu mîna mea, îi emailasem: "Da, sigur că vreau! La Nigel Kennedy"; apoi Kay mi-a trimis programul: Nigel K. cînta pe 10.09 la 19,30. Aşa că merita să plec din Venezia cu o zi mai devreme. Ajuns la aeroport, stat la cîteva cozi rezonabile (la check in, apoi la detectoarele de metal: noul test de anduranţă, după cum se va vedea mai la vale), apoi intrat în prima "Bottega dei sapori" şi cumpărat: una sticlă de Chianti, un borcan de Carciofini alla brace, un altul de Sugo tradizionale al basilico, un borcănel de Acciughe con mandorle, o Cioccolato fondente con la granella di cacao de la "Caffé Florian Venezia 1720" şi un sac de catifea maro cu 200 g de Cacao puro de la acelaşi Florian, toate avînd calitatea suspectă de a nu fi "Duty Free". (Da, ştiu. Dar ceea ce pentru alţii sînt luxuri, pentru mine sînt stricte necesităţi.) Apoi am urcat în avion de la poarta 12; alături, la 11, se îmbarcau pentru Paris (amănunt semnificativ, după cum se va vedea - iarăşi - mai la vale). Prima contrarietate a fost că aeroportul era împînzit de o ceaţă s-o tai cu cuţitul, imposibil să vezi ceva (pista, laguna...) din locul "alla finestra" pe care-l cerusem expres. A doua, imediat ce-am ajuns în aeroportul Malpensa (paranteză: iată un nume care i se potriveşte perfect! Cînd, la ducere, am coborît la Milano, massa compactă de călători care aşteptau să treacă prin "tranzit", străpunsă cu greu de nefericiţii care chiar vroiau - "Permesso? Permesso?" - să iasă din Malpensa, era o ilustrare exactă a proastei concepţii a acestui aeroport: tranzitul se face - cum altfel? - tot prin detectoarele de metal, unde "cozile" (aglutinante) erau interminabile şi unde şmecheria (românească) a trecerii peste rînd se impunea ca singura soluţie; închidem paranteza), a doua contrarietate, aşadar: atunci cînd am aruncat o privire, mai mult de rutină, pe tabelul de afişaj, şi am văzut că zborul spre Bucureşti era "annulato", "cancelled". Nu se poate, mi-am zis, suspectînd ("Malpensa", remember?) o afişare greşită: un italian încă netrezit bine care bătuse cuvintele fatidice cu un rînd mai sus sau mai jos. Întreb la "Informaţii" - inutil: grasa de la desk nu informează decît despre zborurile "domestice". Iar coadă la "tranzit" (= detectoare de metal), de data asta temerea nemaifiind că voi pierde avionul, ci că nu voi avea ce să pierd! Trec, în fine, şi mai verific o dată la afişaj: cursa de Bucureşti se încăpăţînează să fie "cancelled". Dau peste alt desk de "Informaţii", unde mi se confirmă că nici un italian netrezit nu greşise anularea, ci că toţi "alitalienii" se trag din "Malpensa"! Şi urmează coşmarul - 40 de minute de groază "pe repede înainte": coadă la un desk, de unde sînt trimis la alt desk; lume-lume, încercănată, disperată sau blazată (unii români sosiseră de la Atlanta cu o seară înainte şi dormiseră la hotel), vorbind despre "bonuri de masă", "Nimeni nu spune nimic", "Şi Budapesta anulată" ş.a.m.d.; cearta de la coadă cu un italian ("malpensat"), care pretinde că i-am luat-o înainte (pt. conf., vezi mai sus); deskul de unde, nesperat, sînt trimis - mai întîi la "Obiecte pierdute" (un etaj mai jos), apoi la alt desk (un etaj mai sus); la etajul mai jos trebuie să trec - iar!! - printr-o coadă la controlul paşapoartelor, sărind fără milă peste rînd cu scuza că "L'ho gia fatto! Voglio ritrovare la mia valigia", dar totuşi primesc încă o ştampilă pe paşaport...; cînd o recuperez (nu era la "Pierdute", ci se învîrtea ca nebuna pe rampă), mă grăbesc la "etajul de sus", cu liftul, împing un pic ca să intru în el şi dau peste un american prăbuşit nervos care mă acuză că l-am "împins", apoi, odată uşa liftului închisă, continuă să acuze pe toată lumea că-l "împinge" într-un spaţiu de doi pe doi; ajung la deskul indicat, nu e nici o coadă (!), fata de la "Alitalia", cu gene lungi şi minte cam scurtă, verifică, verifică, verifică, după care, cu un oftat profesional, mă trimite la alt desk, după colţ - unde, evident, este o coadă de zeci de persoane, majoritatea: anulaţii de Washington. În tot acest timp, la fel de evident, nimeni nu spune nimic despre cauzele anulărilor ("vremea rea" cade, vezi Washingtonul), aşa că folclorul e-n toi. Funcţionarii "Alitalia" au gurile cusute, atmosfera este de derută generală şi de încercări punctual-jenate de a drege busuiocul găsind, cu greu, soluţii. După o aşteptare de cca 45 de minute, în fine, sînt "rerutat" pe Paris - ceea ce, dacă mă gîndesc puţin (dar n-am timp de aşa ceva), e comic: dacă vroiam să merg la Paris, plecam - din Venezia - cu cursa alăturată... La 13,20 sîntem îmbarcaţi - zeci de pasageri anulaţi - în zborul "Alitalia" cu destinaţia Charles de Gaulle, mă scufund în scaun, aproape zombificat de oboseală, şi-ncep să observ "mici detalii": echipajul plictisit, de parc-ar fi servit de la-nceputurile aviaţiei civile; acreala apretată a unei "însoţitoare de bord", care arată tot de la-nceputurile aviaţiei, pe care-o cheamă "Ermeneguilda", sau "Hildebranda", sau ceva la fel de neverosimil, şi care încearcă să mă şunteze de la băutură (o bat pe cot şi-i spun, nu în italiană şi apăsînd fiecare silabă: "Reddd winnne plllease!"); scaunul din faţă, lipit cu scoci (!) - în care, ce-i drept, stă un negraci, dar orişicît...; un prînz infam; mici ţumburuşuri care se desprind cînd le apeşi; etc., etc. Îmi spun: Dacă ajung cu bine la Paris, nu mai pun piciorul în viaţa mea într-un avion "Alitalia"! Şi ajung. Şi iar alerg, contra-cronometru, de la un terminal la altul, iar detectoare de metal, iar control paşapoarte, iar coadă. Unde mă-ntîlnesc cu Nicoleta, soţia lui Stelian T., şi-i spun toată tărăşenia: Am călătorit de peste o sută de ori cu avionul, dar niciodată nu mi s-a-ntîmplat aşa ceva! "Alitalia", plus jamais; Nigel Kennedy, hasta la vista, baby, asta e, n-a fost să fie... La 8 seara ajung(em) la Otopeni, aşteptăm bagajele la rampă; ne aşteaptă - numai pe noi, "anulaţii" - ultima surpriză: bagajele n-au venit cu noi!! Iar coadă, aşadar, pentru a le declara/descrie/reclama. Pînă astăzi, 11.09 orele 17,30, cînd scriu, nici un semn, c/o Tarom, cum că ar fi fost recuperate. Noroc cu punga în care aveam Chianti, carciofini, acciughe şi cioccolato - strecurate pe şest, fără taxe şi sfidător, na, v-am făcut-o, sîc... Boicotaţi "Alitalia". Contribuiţi la falimentul ei grabnic. Şi evitaţi Malpensa - ca Să trăiţi bine.

Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cînd o să se oprească?
Într-unul din articolele precedente, pomeneam în treacăt de o casă "închisă şi pustie" din Piaţa Romană, chiar lîngă Academia de Studii Economice. Acolo, la nr. 7, a fost casa profesorului Lalu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Prin biblioteci (II)
Iată, aşadar, cîteva din temele pe care le dezvoltă Alberto Manguel (folosesc versiunea franceză, La Biblioth
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În pat
O revistă lunară (bogat) ilustrată, care se prezintă - cam ambiguu - drept "cea mai curajoasă revistă de femei", publică în numărul din luna aceasta o mică anchetă pe tema "Ce faci în pat cînd nu dorm...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Atenţie! Pericol de prăbuşire
Ce-şi poate dori cineva mai mult decît să i se ridice o statuie chiar în faţa casei în care a trăit?...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Pasolini şi lupta de clasă
Cinematograful se numea, la început, Studio Cujas, după numele străzii pe care se află (în plin Cartier Latin, între Sorbona şi grădina Luxembourg)....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Parcul Bordei
Cînd scriu aceste rînduri nu ştiu încă soarta Parcului Bordei, pe care era vorba să o decidă ieri Consiliul municipal, la a treia reexaminare a unei situaţii extrem de încîlcite....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Spiritul sărbătorilor de iarnă
Anul acesta am hotărît, ca şi anul trecut, că nu voi "face" brad....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Acum o suta de ani în Bucureşti
Alături de observaţii de fiecare zi privind degradarea oraşului nostru, aici va fi vorba, măcar uneori, de cărţile care au ceva de spus despre înfăţişarea de altădată a Capitalei....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Proprietatea intelectuală în Europa Centrală
La Brno, în mijlocul Europei, a avut loc conferinţa despre legislaţia ciberspaţiului, la care am avut, şi eu, un cuvînt de spus. Am văzut acolo că spaţiul fizic, tangibil, este deja bine legiferat....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Încă un incendiu suspect?
Se răspîndeşte sistemul de a distruge casele vechi pentru a reintroduce terenurile în circuitul imobiliar. Se pare că, de mai mulţi ani, el se practică şi la Moscova....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Regia Autonomă de Tîlhărie Bucureşti
- scrisoare deschisă dlui Gheorghe ARON, director RATB - Bună ziua, mă numesc M. Chivu şi sînt dependent de transportul în comun....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Skyline
Ce ne lipseşte într-un oraş ca al nostru? Un răspuns la care nimeni nu pare să se gîndească ar fi: dangătul clopotelor, măcar duminica dimineaţa, şi cerul de deasupra noastră....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Despre o umbrelă
Masă în bucătărie. Într-un colţ al ei stă un personaj numit Eu. În colţul opus, alt personaj, cu un nume la fel de spectaculos ca al primului, Tot eu. În alt colţ, stă cuminte o umbrelă....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Casa colonelului
Scopul în care sînt scrise, de la o săptămînă la alta, aceste rînduri, este dublu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Tărăşenii
"Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom. Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O ticăloşie
Acum două săptămîni, în nr. 145 al Dilemei vechi (3-9 noiembrie), am scris despre Casa părăsită. Adresa ei este nr. 1 de pe strada Theodor Ştefănescu....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
C(in)e mai e britanic?
Discuţia despre clişeele şi stereotipurile din cinematografia Regatului Unit, care a urmat ultimei proiecţii de la cinema Studio din cadrul Festivalului de Film Britanic, a evoluat spre tema identităţ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
După prima şedinţă
În Bucureşti şi în ţară, soarta vechii arhitecturi româneşti, atît de vulnerabilă, interesează doar pe cei, puţini şi încă răzleţi, care au înţeles că forma cea mai expresivă a identităţii noastre naţ...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
N-am nici o scuză
Mă scuzaţi că vă deranjez, sper să nu vi se pară exagerat dacă o să vă rog să vă faceţi puţin timp să citiţi această rubrică, acest articol, vreau să zic, ştiţi, nu e chiar o rubrică, adică, sigur, ar...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Casa lui Rapino
În această dimineaţă însorită, una din ultimele ale toamnei, un bărbat în salopetă albastră sapă în grădină....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Google reorganizează informaţia erotică
Considerînd, pe bună dreptate, că dragostea este, în esenţa ei, o simplă problemă de căutare, Google a anunţat cu cîteva luni în urmă că va lansa versiunea beta a noului său produs, Google Romance (ww...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Casa părăsită
Numai Dumnezeu ştie cîte case din Bucureşti sînt părăsite şi lăsate să se macine în mizerie....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
To blog or not to blog
Îndemnată să-şi noteze fragmentele de existenţă cotidiană, fără nici o preocupare stilistică, fără efort analitic sau dorinţă de transfigurare, cu automatismul care ar fi, chipurile, garantul autentic...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Mărcuţa
Ascunsă în dosul unei cortine de blocuri, în stînga şoselei Pantelimon, cum apucăm drumul spre ieşirea din Bucureşti, bisericuţa pe care o caut iarăşi, după ani şi ani, apare la capătul străzii Biseri...

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.