Pisica ruptă a lui Șalamov

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Am citit săptămîna trecută o radicală „scrisoare către prieteni“ a lui Vasile Ernu intitulată „De la Gulag la stenograme sau cum am devenit radical“, un text radical mai ales în concluzii şi (lipsa de) alternativă, însă interesant prin tonul drastic şi prin perspectiva asupra unei (nu ştiu cît de reale) disoluţii a politicului la noi, în acest moment. M-a interesat această scrisoare apocaliptică din două motive: în primul rînd, datorită tonului direct şi implicat; în al doilea, datorită trimiterii la capodopera lui Varlam Şalamov, Povestiri din Kolîma. 

Vasile Ernu descrie o depresie generală pe care – cu minimă obiectivitate – nu poţi să n-o recunoşti în jur. Ne-am pomenit – fără să ştim prea bine cum şi cînd – în plin dezastru social, economic, politic. Trebuie să trăieşti în pur imaginar (nici măcar literar, căci literatura care se scrie îţi dă, cel mai adesea, alte motive de deprimare) ca să mai vezi o geană de lumină. Se pleacă din ţară pe capete, mai mult ca în toţi cei 20 de ani scurşi din decembrie 1989, se pleacă mai rău ca după mineriade, iar motivele par mai ales economice. În fond însă, motivul principal (aici sînt de acord cu V. Ernu) e pierderea speranţei şi a sensului, senzaţia că jocurile sînt definitiv jucate. Ştiu şi eu, ca Vasile Ernu, oameni care n-ar fi plecat niciodată din România sau care s-au întors cu iluziile intacte acum cîţiva ani ca să plece acum, cu ultimele puteri, oriunde văd cu ochii. Sînt de acord cu tabloul clinic al depresiunii mai degrabă omeneşti decît economice pe care o diagnostichează, cu ochi de prozator, Vasile Ernu, în România anului 2010. Nu văd însă legătura directă cu recentele stenograme din scandalul Vîntu şi, mai ales, mi-e foarte greu să le apropii pe acestea (şi, la o adică, situaţia noastră azi, în Europa civilizată) de gulagul polar din Kolîma anului 1938. Deşi, pot înţelege, literarmente, hiperbola profetică, exagerarea ilustratorie, radicalismul literar... 

Sîntem destui cei pe care ne-au îngreţoşat profund afişarea publică a unor convorbiri telefonice private, reluarea pe micile ecrane, cu intonaţie şi interpretare, cu accentuare în funcţie de efectul scontat, a unor discuţii din spaţiul personal. Nu e însă o premieră. Au mai existat, parcă, nişte stenograme care au făcut diferenţa la alegerile din 2004. Atunci a transpărut clar dispreţul noului schimb, postiliescian, pentru masele de manevră; acum apar – cu claritate şi o nouă doză de caraghioslîc – relaţiile de putere dintre patronii de presă şi jurnaliştii din trusturile controlate de aceştia. Şi totuşi, atunci cînd ascultăm vechea piesă cu noi accente, aşezaţi comod în fotoliu, ar trebui să ne punem măcar o secundă în locul victimelor colaterale ale acestui scandal. Să ne întrebăm dacă tot ce vorbim, oricînd şi cu oricine, ar putea ajunge la urechile tuturor şi ar putea fi interpretat oricum. Trăim, totuşi, într-o ţară în care legile sînt făcute şi votate la comandă, iar în ciuda acestui fapt, 51% din populaţie susţine reintroducerea pedepsei cu moartea – adică, încrederea vitală în sistemul judiciar... 

Şi aşa ajung la motivul esenţial al acestor consideraţii: apropierea între Kolîma anului 1938 (anul cel mai crîncen, după Şalamov) şi România anului 2010. Apropierea ar fi motivată, spune Ernu, de apariţia, atunci şi acum, a unor blatnoi (bandiţi, ne-oameni) care-şi impun punctul de vedere cu forţa, atrăgînd astfel „disoluţia politicului“, a minimelor reguli. Din cîte-mi amintesc, Kolîma lui Şalomov era, pentru cei mai mulţi dintre cei care ajungeau acolo, anticamera sigură a morţii, tărîmul „celor trei D: demenţă, diaree, distrofie“, zona sinistră a „terminaţilor“, a celor care-şi vedeau zilnic moartea cu ochii. Era zona extrem siberiană (de peste două mări, mai aproape de Polul Nord decît de continent) a totalei extenuări şi a completei nepăsări pentru celălalt. Era iarna permanentă, cu un ger de -50 de grade Celsius, în care îngheţau scuipatul în aer şi sufletele în cei încă vii. Să fim serioşi! Putem vorbi – cu destulă îndreptăţire – despre nepăsarea din jurul nostru, despre corupţie şi sistem clientelar, despre lipsa de sens şi perspectivă. E însă o impietate să folosim, chiar şi din disperare, lagărul de exterminare în care canibalismul (celor evadaţi, mai ales, cînd unul dintre deţinuţi era luat „pentru fript“) nu era o raritate, în care cel mai neutru cuvînt putea fi considerat trădare de ţară, adică moarte pe loc, în care se produsese disoluţia omenescului, nu doar cea a politicului. 

La urma urmelor, îl invocăm atît de des pe Şalamov pentru că, fiind un extraordinar scriitor, ne captează – mai ales cînd ne simţim în situaţii fără ieşire, precum cea pe care o trăim azi – în propriul univers deopotrivă ficţional şi concentraţionar. Simţim, citindu-l, că facem parte din aceeaşi lume, din acelaşi prezent obsedant şi acesta este unul dintre efectele „de realitate“ ale adevăratei literaturi. Sîntem însă, cu bandiţii noştri cu tot, la milioane de ani lumină de iadul kolîmian, şi chiar la enormă distanţă de „lagărul minunat“ al lui Soljeniţîn, în care (îi reproşa Şalamov acestuia, într-o scrisoare) nu existau păduchi şi borfaşi-criminali, în schimb existau linguri şi (miracol!) mai trăia încă o pisică (prima hrană în orice lagăr şalomovian). Aşa încît, pînă mai dispunem – liberi şi neascultaţi – de pisicile noastre, să nu-l invocăm prea uşor pe Şalamov. Măcar pentru că asta l-ar fi enervat groaznic.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.