O seamă de sugestii

Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
O seamă de sugestii jpeg

● Andrei Oișteanu, Moravuri și năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților, Editura Polirom, 2021.

Dacă nu face caz de el, nu înseamnă că Andrei Oișteanu nu are un profil metodologic. Distinct de acela propriu vorbind intelectual, îndeobște cunoscut din întinsa listă bibliografică și din notițele de prezentare, acesta s-ar defini, cred, întîi și-ntîi, printr-o competență user-friendly. Oricît de diverse i-ar fi preocupările (și putem ușor constata că sînt), Oișteanu le acoperă prompt printr-o cazuistică bogată și relevantă, în ale cărei dedesubturi memoria și instinctul de selecție se îmbină potrivit. Erudiția apodictică, oricum, nu intră în formula lui: chiar atunci cînd defrișează teritorii vaste, ca în recentele studii despre narcotice sau despre sexualitate, autorul păstrează oneste relații cu cititorul său, pe care nu-l agresează cu referințe și nu-l strivește sub stive de trimiteri.

Într-un fel, investigațiile lui sînt dialogale, în măsura în care oferă sugestii și, cu perfectă dezinvoltură, absorb sugestii. Mi s-a întîmplat: într-o prefață, demult, am indicat o posibilă dezvoltare pentru unul dintre studiile lui Andrei Oișteanu, aflat, pe-atunci, în lucru. Surpriza de a constata că paragraful meu a avut, ca să zic așa, efect și că a prilejuit, într-o ediție ulterioară a cărții, un subcapitol, a fost dintre cele mai onorante. Așa și-acum. Stimulat de eseurile din Moravuri și năravuri, am început să reflectez eu însumi la ilustrări (ori compliniri) mai puțin frecventate ale traseelor tematice din volum. De pildă, un prim sondaj tratează, cu un titlu inspirat, „Schimbarea la haine a României”: altfel spus, felul în care transformarea vestimentației (din oriental-fanariotă în occidentală) a condus, în secolul al XIX-lea, la anumite modificări ale practicilor sociale. Din letargici și dedați la temenele, românii s-au văzut obligați să adopte, măcar biomecanic, postúri mai verticale, deci mai demne și mai egalitare. Ingenioasă, ideea are un pandant în aceea (la fel de acută) a lui Ștefan Cazimir, care, în Alfabetul de tranziție, reconstituia ludic originea simbolică a acestei primeniri de garderobă: responsabile pentru modernizarea țării ar fi fost, în opinia regretatului istoric literar, dansurile occidentale, absolut impracticabile sub greutatea leneșă a giubelelor.

Altundeva, Oișteanu glosează, de asemenea textil, în jurul unui foarte cunoscut poem al lui Șerban Foarță. Vă amintiți: „Olanda vine din Olanda, / Cașmirul vine din Cașmir”. De ce anume numaidecît din Olanda și numaidecît din Cașmir, poetul nu ne mai spunea. O face însă eseistul, azi, adăugînd acestor antonomaze alte cîteva: damascul, floranța, america, anglia, nanchinul, hostînca, muselinul, satinul (nu m-am gîndit niciodată că numele acestuia derivă din orașul chinez Tsai-tung). De Coșbuc, publicistul, mi-au amintit numeroase reflecții cu rezonanță etimologică ale lui Oișteanu, cum sînt acelea legate de expresii ca „a te da în stambă” sau „a freca menta”. În legătură cu aceasta din urmă, totuși, nu sînt convins că povestea despre obiceiul grecesc al curățării meselor are acoperire. Circulantă, într-adevăr, și devenită prin repetiție bun curent, ea are mai curînd alură de legendă, atîta vreme cît (o spun lingviști mai pricepuți decît mine) nu e atestată documentar. Probele converg, în schimb, spre o mai plauzibilă corupere la „mentă” a cuvîntului latin „mentula”, pe care, de vreme ce platforma Google funcționează, nu mai e nevoie să-l traduc. Tot spre acest Coșbuc, detectiv al sintagmelor, m-a dus gîndul citind pertinentele lămuriri pe care Andrei Oișteanu le încearcă în marginea formulei „a-ți aprinde paie în cap”, formă, arată el, a jalbei, a rugăminții ultimative, provenită dintr-un obicei premodern. Consonante, deci cu atît mai plauzibile, cu teza prin care autorul Firelor de tort explica proveniența expresiei „a-și lua lumea în cap”.

Secțiunea dedicată Trupului artificial conține, încă din avanposturi, o promisiune: „schiță pentru o viitoare monografie”. Nu-mi dau seama în ce stadiu se află acest proiect și dacă Andrei Oișteanu e tentat să-l dezvolte cvasi-exhaustiv, în stilul său propriu, pe sute de pagini. În cazul fericit în care ar face-o, ar merita să sporească sursele utile ale actualei panoramări cu, de exemplu, scrisorile lui Ion Ghica (în privința tatuajelor și cu accent pe pirații samioți cu care vremelnicul bei s-a aflat în conflict), corespondența lui Ion D. Sîrbu (în chestiunea protezelor, un episod legat de Ben Corlaciu), publicistica lui Caragiale (mai ales articolul „Un frizer-poet și o damă care trebuie să se scarpine-n cap” – e limpede unde și de ce). Remarcabile și pilduitoare, poate chiar definitive, sînt contextualizările despre rohmani/brahmani și despre disputele teologice din Europa Evului de Mijloc.

Cît privește pasionanta problematică a duelului la noi: dimoviana descriere a panopliei lui Vodă Mavrogheni (citată, aici, după Călinescu, nu din ediția lui Dan Simonescu) o cheamă după sine pe aceea a revoluționarului Bălcescu, îndrăcit colecționar de puști și de pistoale; printre victimele acestei practici s-a numărat și fiul lui Duiliu Zamfirescu, dacă e să credem mărturia lui Gh. Jurgea-Negrilești: rănit superficial de glonț în căciula mițoasă pe care o purta, acesta ar fi murit din pricina unei infecții produse de un fir de păr pătruns în rană; în sfîrșit, mirarea lui Andrei Oișteanu (p. 258) legată de prezența pașnicului V.A. Urechiă în conducerea „Societății române de arme și dare la semn” își găsește soluția în memoriile istoricului: acceptase din prietenie pentru mai vajnicul și mai tragicul său amic N. Nicoleanu.

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Pandora M., 2021.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.