„Împreună” - ce utopic sună asta în românește!

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Nr. 3, din septembrie 2009 (nu 2010, cum greşit am scris aici săptămîna trecută, amportat de patosul pledoariei) al revistei Urbanism cuprinde, între multe alte pagini substanţiale dedicate Bucureştilor, o masă rotundă pe tema statutului arhitectonic al Capitalei. Participă, în ordinea intervenţiilor, Alexandru Sandu, Doina Cristea, Ileana Tureanu, Alexandru Beldiman, Călin Negoescu, Gheorghe Pătraşcu, Sefcati Abduraim, Eugen Ionescu, Katiuşa Ivanov, Vlad Cavarnali, Gabriel Pascariu, Laurenţiu Ploşceanu, Ştefan Dumitraşcu, Anca Ginavar, Oliver Velescu. Cu excepţia dlui Beldiman – pe care-l admir de cînd i-am citit (şi, apoi, citat) un strălucitor eseu despre virtuţile dealului „magnetic“ al Filaretului, după care ne-am întîlnit la o emisiune TV a lui Vlad Zografi croită pe tiparele paseismului valah – toate celelalte nume, în absenţa unui CV cît de mic, l-au lăsat în ceaţă pe neofitul întru arhitectură care sînt. Recunosc, mă mişc în context precum puricele pe elefant, astfel încît n-am avut decît să citesc intervenţiile şi să optez instinctiv cu cine simpatizez şi de cine mă despart. 

Cum, oare, să fiu de acord cu persiflarea limbajului gazetăresc, pentru care formule (cît se poate de justificate) de genul: „monştrii de oţel şi sticlă care ne strivesc oraşul“ sînt considerate „atacuri care ar trebui contracarate de o replică mai organizată“ – după cum susţine Călin Negoescu? Pentru d-sa „oamenii care fac aceste atacuri trebuie să înţeleagă că nu este o dovadă de cultură să negi, să urăşti din principiu clădirile înalte, ci dimpotrivă, o dovadă de incultură, de neînţelegere“. Ei bine, dinspre incultura mea vine întrebarea echivalentă: cît de motivat-cultural este dispreţul multor arhitecţi faţă de specificul arhitectural bucureştean, care desfide în chip esenţial cultul enormului geometric? Cît de justificată este ura unor arhitecţi – aliaţi cu nesaţiul dezvoltatorilor şi dedulciţi la arghirofilia investitorilor – faţă de dulceaţa, calda intimitate, armonia şi nobila svelteţe a stilului neoromânesc? Nu inventez nimic. I-am văzut şi auzit cu groază la întîlnirile iniţiate la „Capşa“ de Jurnalul naţional, la reuniunile organizate de frumoasa ardoare a lui Nicolae Şt. Noica faţă de tradiţia locuirii bucureştene, pe cînd luptam pentru refacerea Teatrului Mare şi stăvilirea Novotelului, ori pentru deturnarea elanului megalomaniac de strivire a Pieţei Palatului, a Cişmigiului ş.a.m.d. către refacerea Centrului istoric, aşa cum se întîmplă în toate capitalele europene care-şi respectă blazonul. I-am auzit decretînd mizeria clădirilor bucureştene, uriaşul risc seismic, generalizînd şubrezenia, vituperînd improvizaţia, neomogenitatea etc., ceea ce ne condamnă fatalmente, vezi Doamne, la raderea totală a trecutului de pe hartă şi înlocuirea lui cu prezentul fără identitate şi viitorul SF. „E timpul să avem şi noi o capitală europeană“ – a spus unul dintre şefii decizionali în domeniu, de la Primărie. Atunci, cum să nu considere Gheorghe Pătraşcu „demonizarea clădirilor înalte o problemă falsă“? Ce-i drept, observă numaidecît că „lucrurile au fost scăpate din mînă“ şi că „sper că vom reuşi să temperăm în timp această deviaţie generată, bineînţeles, de presiunea privată. Nu e cazul să demonizăm nici privatul, nici clădirea înaltă, dar există nişte limite“. 

Păi, tocmai aceste limite sînt, pe bună dreptate, exaltate de acel limbaj gazetăresc taxat drept „incultură“ şi „neînţelegere“ de dl Negoescu. Dacă se mai lasă cîţiva ani libertatea PUZ-urilor, care, într-un haos bine organizat, calcă-n picioare tradiţia Locului în numele Nimicului transnaţional, n-o să mai avem ce dărîma. Poate-o să facem zonă rezidenţială cu iahturi la scară în locul Muzeului Satului – şi cazinou plus multiplex la MŢR, de ce nu? 

I-auziţi ce spune Vlad Cavarnali: „De ce ne sperie clădirile înalte? Este o întrebare pe care ar trebui să o pun presei. Clădirile înalte nu ar trebui să ne sperie, ci dimpotrivă, ar trebui încurajată construirea lor şi amplasamentele lor foarte bine studiate. Este o problemă de topografie a oraşului, pe care ar trebui să o simţim, să o intuim şi să implantăm aceste clădiri acolo unde este necesar şi indicat să o facem“. 

Indicat – da. Necesar – nu. Indicat e zgîrienorismul către centura oraşului, ca în zona pariziană Défense, ori ca la Lisabona. Altminteri, la Bucureşti, „necesarul“ se doreşte exclusiv pe Calea Victoriei, în Piaţa Palatului, Piaţa Victoriei şi pe Lipscani. „Mă ocup în prezent de problema extinderii aeroportului Otopeni şi de relaţia cu oraşul Bucureşti – continuă dl Cavarnali. Zona Ilfov se confruntă cu o presiune fantastică privind dezvoltarea de clădiri înalte, mai ales în zona de autostradă, dar fără nici un fel de infrastructură. Am cereri şi documentaţii de urbanism de P+23, P+50 – de o calitate discutabilă, chiar deplorabilă – pe care îmi este imposibil să le accept“. Să dea Dumnezeu să rămînă aşa! Dar cîtă vreme un om ca Alexandru Sandu susţine net că sloganul „oraşul trebuie să rămînă aşa cum este“ reprezintă „o absurditate“, mi-e greu să cred că ni se vor subţia coşmarele. 

Am fost spontan de acord cu Katiuşa Ivanov, cum că toate acronimele gen PUZ, PUG, PUD, PUC, CUT, POT, înspăimîntătoare pentru neavizaţi, trebuie explicate, popularizate, conştientizate de „locuitorii acestui oraş, care nu ştiu ce li se pregăteşte“ – cum spune Gabriel Pascariu. Am fost de acord cu Ileana Tureanu (avem regulamente suficiente, dar nimeni nu ţine seama de ele. „Un oraş guvernat înseamnă un oraş în care domneşte regula. Bucureştiul este un oraş în care domneşte excepţia.“) şi mai ales cu Oliver Velescu: „Trebuie găsite locuri în Bucureşti în care clădirile înalte să nu deranjeze (ca, de exemplu, Défense în Paris). De ce să fac o clădire înaltă lîngă clădiri vechi? Alăturare înseamnă în final demolare“. 

Una peste alta, e limpede că astfel de dialoguri trebuie să aibă loc şi (mult) dincolo de cercurile de specialitate. Adică să includă oameni într-adevăr interesaţi din mass-media, istorici, sociologi, antropologi, istorici ai mentalităţilor, geografi, demografi etc. 

Dar urgenţa urgenţelor este, cred, reunirea tuturor forţelor ONG-ismului interesat de soarta Bucureştilor. Care nu sînt deloc puţine, dar evoluează buimac şi fără speranţă. O atomizare total păgubitoare pentru noi, dar din plin folositoare nimicitorilor fani ai P+50-urilor. Numai că împreună este un cuvînt care sună al naibii de utopic în româneşte.  

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte a sa este Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei, Editura Humanitas, 2010.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.