F. Brunea Fox şi… „Filantropica”

20 mai 2020
F  Brunea Fox şi… „Filantropica” jpeg

Născut într-o familie de intelectuali evrei mutați de la Chișinău la Iași în timpul Primului Război Mondial, F. Brunea-Fox (1898-1977) este jurnalistul care, în deceniul 1920-1930, a inventat genul reportajului la noi. Supranumit „prințul reportajelor”, a marcat istoria presei românești cu reportaje legendare, din spitale sau pușcării, despre viața celor de la periferia societății. Eseul de față a apărut în revista România literară nr. 21 din 2002, într-o vreme cînd era doar un autor de anticariat care-și aștepta reeditarea. Editura Polirom a publicat recent antologia Reportajele mele. 1927-1938, ediţie îngrijită de Lisette Daniel-Brunea, cu cele mai frumoase și mai tulburătoare reportaje ale sale, care arată o față prea puțin știută a societății românești din glorificatul interbelic.

„De la Caragiale nu s-a inventat nimic nou”, scria, în 1928, F. Brunea-Fox, cel pe care Geo Bogza îl considera părintele reportajului românesc şi căruia Tudor Arghezi îi admira „inteligenţa sclipitoare”. Constructivist discret – a publicat o singură carte în timpul vieţii –, F. Brunea-Fox îşi cîştigase în epocă apelativul de „prinţ al reporterilor”, iar reportajele sale extraordinare din mahalaua Bucureştilor interbelici, cele despre leproşii dintr-un lazaret din Delta Dunării sau cele de pe insula Ada Kaleh îl făcuseră pe Ovid S. Crohmălniceanu să constate că, deşi sub semnul vitreg al efemerului, „păstrează o nemaipomenită prospeţime”. Secretul constă în poezia care se strecoară pe negîndite în reportaje şi într-un simţ extraordinar al vieţii. Un singur lucru aş mai spune despre acest scriitor. Obişnuia să declare că nu-l preocupă anul 2000. Şi totuşi...

În numărul 14/2002 al României literare, regizorul Nae Caranfil mărturisea într-un interviu că ideea care a stat la baza scenariului filmului Filantropica i-a fost inspirată de un articol de ziar. Fără să o spună clar, regizorul lăsa să se înţeleagă că era vorba despre un articol recent. Reportajul lui F. Brunea-Fox care mi-a atras atenţia are titlul „Trustul Cerşetorilor“, a apărut în 1932 în ziarul Dimineaţa şi în 1978 în volumul Reportajele mele (1927-1938), la Editura Eminescu. Mi-a atras atenţia pentru că prezintă numeroase asemănări cu scenariul Filantropicii, deci, implicit, şi cu realităţile din presa ultimilor ani. Extraordinar este faptul că Brunea-Fox îşi începea reportajul din 1932 mărturisind că în fiecare an publica la ziar un reportaj mai vechi reprodus ad litteram pe considerentul că lucrurile rămăseseră în fond aceleaşi. Dar să vedem cum arăta „trustul cerşetorilor“ în urmă cu o jumătate de secol şi care ar fi elementele care se regăsesc (întîmplător sau nu) în cel mai bun film românesc al anului 2001.

Intuind în spatele cerşetoriei o anumită „psihologie a actului caritabil”, F. Brunea-Fox scria: „Publicul, în neputinţă să discearnă între mizeria ce merită ajutorată şi o mizerie uneori mincinoasă, le-a rezolvat pe amîndouă sentimental, evanghelic. Oricine întinde mîna o face fiindcă e forţat să o facă. Nimeni nu trîndăveşte din viciu, din trîndăvie pură”. Pornit pe firul unor vagi informaţii, reporterul descoperă nişte „bujbeiberi, care plecînd de la postulatul că într-o societate pragmatică şi sărăcia poate constitui un filon de profit, am transformat patriarhala cerşetorie într-o modernă şi solidă afacere […] într-o întreprindere organizată comercial cu statut, contabilitate, inventar”. Reporterul află şi numele a doi dintre cei versaţi în subtilităţile „psihologiei carităţii” care predau „arta cerşetoriei”.

Unul dintre ei, Eftimie Creţu, este, fără îndoială, strămoşul lui Pavel Puiuţ, personajul din Filantopica. Care era strategia lui Creţu? Să-l lăsăm pe Brunea-Fox: „Întîi trebuie demarcată piaţa, adică terenul de operaţie, deoarece [...] deverul e în funcţie de zonă, de cartier, de aglomeraţie. Există străzi generoase şi altele mai puţin. Rentabilitatea lor suferă fluctuaţiuni misterioase”. Conştient că „sărăcia are numeroase aspecte”, Creţu este, în fond, un artist, care deţine „secretul de a travesti identitatea originară a insului” şi care îşi „fasonează” clientul potrivit aptitudinilor pe care le posedă: „Dacă i se pare că unul e «mai bine» ca şchiop decît ca chior, îl va obliga să prindă rolul nou. Sînt prea mulţi chiori, auzi? Piaţa cere şchiopi! Va explica el, doct şi autoritar”.

Textele care „merg” sînt de genul: „Înduraţi-vă de un paralitic ieşit din spital!” sau „Ajutaţi un invalid fără pensie, de două ori rănit, o dată la Mărăşeşti şi o dată la picior!”, iar debutul în public se va face sub supravegherea atentă a „maistrului”. Reporterul vrea să-l cunoască personal pe Creţu şi întîmplarea i-l scoate în cale pe Chitră, „poetul covrigilor, vînzător ambulant de rime” (parcă-l şi vedem pe Florin Zamfirescu în rolul poetului Gării de Nord) care acceptă rolul de intermediar. Apropo de Chitră – „poetul covrigilor”, Brunea-Fox află că „ştie despre dadaism, şi despre surrealism, de la lăptăria lui Ghiţă din Bărăţiei” (azi Lăptăria lui Enache). Chitră îl avertizează pe reporter că acest Creţu nu admite să fie „tras pe sfoară” şi circulă cu un automobil „pilotat” de un şofer cu „comision”. Versurile lui Chitră sînt mai stupide decît cele ale poetului Gării de Nord: „Eu cînd trec prin Campoduci, / Toate fetele sar la uluci / Şi cînd trec prin Nerva Traian, / Damele pentru ciorapi n-au un ban”. Întîlnirea reporterului cu Creţu nu are loc la demisol ca în film, ci într-o hrubă de pe o uliţă „înţepenită în capcana beznei şi glodului”. Mai departe, nu vă spun!

N-am să închei cu vreo remarcă patetică despre coincidenţele şi ironiile istoriei, interesante şi întotdeauna fermecătoare, ci cu un fragment dintr-o scrisoare pe care ziarul Dimineaţa a primit-o după publicarea reportajului lui Brunea-Fox de la dna T. din strada Vasile Lascăr: „Cerşetoria, ca şi prostituţia, e un rău necesar. Ea constituie un debuşeu pentru mila de aproapele nostru, ne îndeamnă să jertfim din bunurile noastre materiale, ceea ce e o acţiune de salubritate sufletească. Altminteri, refulînd impulsiunile generoase, riscăm ca egoismul să ne intoxice sufletul”.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.