Empatia și tupeul mașinii

Publicat în Dilema Veche nr. 913 din 7 – 13 octombrie 2021
Empatia și tupeul mașinii jpeg

● John Brockman (ed.), Minți posibile. Douăzeci și cinci de perspective asupra inteligenței artificiale, traducere de George Chiriță, Editura Vellant, 2019.

„Computerele pot să copieze și să simuleze, dar rămîne valabilă întrebarea dacă pot crea la fel ca imaginația narativă omenească”, se întreba acum mai bine de douăzeci de ani filozoful Richard Kearney (n. 1954) în cartea prezentată aici săptămîna trecută.

Înainte să moară, în 1827, Beethoven a apucat să pună pe hîrtie cîteva fragmente din ceea ce ar fi putut deveni Simfonia a X-a. O echipă de muzicologi, compozitori, istorici muzicali şi informaticieni a început colaborarea în 2019 și, cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, vor prezenta sîmbătă, 9 octombrie, la 194 de ani de la moartea compozitorului, la Telekom Forum din Bonn, varianta completă a simfoniei pe care „Beethoven însuși ar fi putut-o scrie”: două movements, fiecare de cîte douăzeci de minute. Provocarea este ca publicul să nu poată distinge părțile create de Beethoven de cele create de IA.

În această primăvară, site-ul The Lost Tapes of the 27 Club a postat cîteva piese noi create de IA folosind liniile melodice, semnăturile temporale și versurile unor muzicieni morți la 27 de ani, precum Kurt Cobain, Jim Morrison, Amy Winehouse și Jimi Hendrix, piese cîntate de vocaliști din trupe tribut. „Piesele sună familiar și totuși puțin străin, ca și cum ar proveni dintr-o realitate alternativă sau de pe un frecvență rătăcită”, a scris un critic muzical.

Chiar înainte de acest experiment, muzicianul Nick Cave (n. 1957) a fost întrebat dacă IA va putea vreodată compune un cîntec bun și a răspuns: „Ascultăm cîntece pentru că ne fac să simțim fericire, tristețe, dor de casă, excitație etc., dar un cîntec nu face doar asta. Un cîntec mare (great) ne face să simțim o anume uimire (awe). Iar simțul uimirii este conținut exclusiv de limitările noastre ca ființe umane. Are legătură cu îndrăzneala noastră de a ne depăși condiția. Este foarte probabil că IA va putea crea un cîntec la fel de bun precum «Smells like teen spirit» de Nirvana și că vom simți exact ceea ce cîntecul ar trebui să ne facă să simțim, în acest caz, exaltare și revoltă. Dar noi cînd ascultăm «Smells like teen spirit» nu ascultăm doar cîntecul. Mie mi se pare că ascultăm un tînăr retras și alienat din micul oraș american Aberdeen, un tînăr care, într-o oarecare măsură, a fost un mănunchi (bundle) de disfuncționalitate și limitare umane, dar care a avut tupeul să-și urle această durere particulară într-un microfon și, făcînd el asta, a pătruns în inimile unei întregi generații... Îl ascultăm pe Beethoven compunînd Simfonia a IX-a fiind aproape surd. Îl ascultăm pe Jimi Hendrix îngenunchind și dînd foc instrumentului. Ce ascultăm cu adevărat este limitarea umană și îndrăzneala de a o transcende. IA, în ciuda potențialului nelimitat, nu are această capacitate. Și cum ar putea? Iar aceasta este esența transcendenței. Dacă am avea potențial nelimitat ce ar mai fi transcens? Și atunci care ar mai fi scopul imaginației? Muzica are abilitatea de a atinge o sferă celestă cu vîrful degetului, iar mirarea și uimirea pe care le simțim provin din disperarea temerară a încercării, nu din rezultat. IA va avea capacitatea să scrie un cîntec bun (good), dar nu unul mare (great). Îi lipsește tupeul (It lacks the nerve)”.

În capitolul „Transformarea invizibilului în vizibil: arta față în față cu inteligența artificială”, din volumul colectiv de eseuri Minți posibile, Hans Ulrich Obrist (n. 1968), critic și istoric de artă elvețian și directorul artistic al Galeriei Serpentine din Londra, vorbește despre trei limitări ale algoritmilor folosiți de IA cînd vine vorba de a crea artă vizuală: lipsa unei înțelegeri nuanțate a diverselor tipuri de abstractizări, faptul că procesul artistic nu respectă un tipar rațional și neînțelegerea subiectivității și a unor aspecte omenești esențiale, „cum ar fi empata și mortalitatea”. Concluzia sau predicția lui Obrist fiind că implicarea artiștilor în domeniul IA va conduce însă la tipuri noi de experimente deschise în artă: „Pe măsură ce IA ajunge să fie implicată din ce în ce mai mult în viețile noastre de zi cu zi, crearea unui spațiu care este nondeterminist și nonutilitar în pluralitatea sa de perspective și diversitatea de înțelegeri va fi cu siguranță esențială”.

În analiza aspectelor narative, mai exact în capitolul dedicat catharsis-ului, filozoful Richard Kearney, vorbește despre capacitatea de a empatiza cu alte ființe, altele decît noi („cu cît mai diferite, cu atît mai bine”, scrie el), capacitate care este un test major nu doar pentru imaginația poetică, ci și pentru sensibilitatea etică: „Trăirea catharsis-ului ne permite să simțim un amestec de milă și spaimă, prin care experimentăm suferința altora ca și cum noi am fi ei. Or tocmai această reacție întîrziată față de diferență și identitate – să te percepi pe tine însuți ca fiind altul și pe celălalt ca fiind tu însuți – determină o schimbare radicală a atitudinii noastre curente față de lucruri și ne deschide noi perspective și moduri de a fi”.

Însumînd cele bricolate mai sus, capacității nelimitate a inteligenței artificiale îi lipsesc destul de multe: limitarea prin defecte și, în cele din urmă, prin mortalitate, precum și imaginația și subiectivitatea cathartice în care rezidă deopotrivă nevoia umană de a fi un altul și aspirația de a fi ca altul și, nu în ultimul rînd, nevoia și aspirația, tupeul de a fi și după ce nu vei mai fi.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.