Decupajele memoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
Decupajele memoriei jpeg

● Ovid. S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, Ediţie îngrijită şi prefaţă de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas, 2012. 

Bi(bli)ografia criticului Ov.S. Crohmălniceanu este plină de lumini şi umbre, de date şi evoluţii contradictorii. În deceniul stalinist, a fost, alături de Mihail Novicov, Silvian Iosifescu, Nicolae Moraru sau Ion Vitner, unul dintre cronicarii literari oficiali ai regimului dejist, semnatar al mai multor volume de critică şi eseistică literară programatică, culminînd cu volumul Pentru realismul socialist (1960), în care legitima estetic literatura de partid. La un moment dat a fost acuzat el însuşi de cosmopolitism şi deviaţionism, dar tot lui i s-au comandat, cîţiva ani mai tîrziu, studii de recuperare şi revalorificare ale unora dintre clasicii interbelici interzişi. Alonja intelectuală superioară faţă de ceilalţi corifei ai proletcultismului şi realismului socialist i-a permis, din fericire, oportunistului critic să se schimbe la faţă şi să scrie Literatura română şi expresionismul (1971) şi Literatura română între cele două războaie mondiale (1966-1975), două cărţi substanţiale şi esenţiale pentru cultura română, serioase, exacte şi curate, bine documentate, care rezistă şi astăzi. Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984) este o altă carte de critică literară care dă dovada inteligenţei sale teoretice şi hermeneutice. Amator de romane poliţiste, prozatorul Ov.S. Crohmălniceanu a scris şi două volume de Istorii insolite (1980, 1986), devenite clasice ale literaturii fantastice de la noi şi a condus Cenaclul Junimea unde a fost naşul generaţiei ’80, iniţiind şi prefaţînd celebra antologie de proză scurtă Desat 83. În 1990 a fost primul preşedinte al juriului Uniunii Scriitorilor, pentru ca în 1993 să se autoexileze la Berlin, unde a şi murit şapte ani mai tîrziu.

Amintirile deghizate – a cărora primă ediţie a apărut în 1994 la Editura Nemira – sînt memoriile „alese“ ale acestui controversat personaj, căruia Ioana Pârvulescu îi face un excelent portret în prefaţa cărţii pe care o numeşte pertinent „istorie literară trăită“. De altfel, medalioanele memorialistice realizate aici de Ov.S. Crohmălniceanu sînt dedicate, în prima parte, clasicilor interbelici pe care criticul a avut ocazia să-i întîlnească pe cînd aceştia ajunseseră la bătrîneţe – Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Călinescu şi Sadoveanu, dar treptat intră în scenă şi alţii, precum Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, Paul Celan, Marin Preda, Ion Caraion sau optzeciştii. Remarcă foarte bine Ioana Pârvulescu faptul că prima parte a amintirilor poartă semnele discipolatului, pentru ca, pe măsură ce timpul trece, scriitorii evocaţi să fie egalii şi prietenii criticului, devenit în final mentorul optzeciştilor, şi că nici un scriitor nu iese diminuat din aceste amintiri. Apropiat de ei din admiraţie, bun cunoscător al operei fiecăruia, beneficiind şi de ochiul de prozator cu care-i urmăreşte cînd se află în preajma lor şi cu care acordă mare atenţie detaliilor, criticul-memoralist reuşeşte să le facă nişte portrete memorabile, pătrunzătoare, emoţionante, pline de umor, chiar şi atunci cînd vorbeşte despre defectele lor. Dincolo de latura umană pronunţată a acestor amintiri dominate de greutăţile bătrîneţii şi bolilor şi de umilinţele epocii, anecdotica este însă foarte importantă şi Ov.S. Crohmălniceanu îi acordă atenţie chiar şi atunci cînd nu este la prima mînă. De altfel, criticul îşi ia precauţii subliniind latura subiectivă şi capricioasă a memoriei şi felul în care experienţele au fost trăite conform unei „ecuaţii sufleteşti personale“ şi dă dovadă de prudenţă atunci cînd afirmă că a evitat să scrie despre cei în viaţă. Legat de acest aspect, la apariţia primei ediţii, i s-a reproşat tocmai faptul că amintirile „deghizează“ istoria, selectînd aspectele mai puţin deranjante, ignorînd şi ocolind marile probleme ale biografiilor unora dintre cei evocaţi sau ale epocii. Din acest punct de vedere, amintirile lui Ov.S. Crohmălniceanu rămîn „deghizate“ prin absenţa informaţiilor, explicaţiilor, datelor şi numelor care se opresc în punctul în care pentru istoricii literari sau politici ai perioadei ar fi început să capete cu adevărat însemnătate. Ov.S. Crohmălniceanu nu explică, nu face dezvăluiri, nu acuză, este un actor şi un martor resemnat al istoriei literare, care-şi stăpîneşte şi îndulceşte memoria pentru a nu face rău nimănui. Gesturile şi vorbele personajelor rememorării sale nu sînt puse în context, unele aspecte sînt ignorate, evitate, expediate sau minimalizate, unele nume sînt trecute sub tăcere, astfel încît aceste memorii apar ca nişte decupaje personale ce fac nereperabilă imaginea de ansamblu a unei epoci literare teribile marcate de procese, cenzură, interdicţii de tot felul. Vorbeşte doar despre „fatalul tribut adus vremii“ şi cu asta expediază culpe, vinovaţi, mecanisme pe care doar le lasă să se-nţeleagă. Fără bibliografie suplimentară, dimensiunea politică şi istorică a acestor amintiri literare nu se conturează suficient, sînt prea multe zone de indeterminare, iar decupajele memoriei lasă multe lucruri nespuse.

Din fericire, ceea ce pierd şi nu oferă prin această prudenţă ori seninătate, amintirile criticului compensează prin portretele, latura umană şi anecdotica despre care vorbeam mai sus. Din acest punct de vedere, paginile lui Ov.S. Crohmălniceanu sînt grozave. Aflăm, astfel, tot felul de trivia literare şi nu numai: Camil Petrescu a propus unor producători italieni ideea unui film despre viaţa lui Ştefan cel Mare; un elogiu în versuri al găinii scris de Arghezi, interpretat fiind ca o critică a scumpirii ouălor, a produs reproşuri la nivel ideologic: „Zi cu zi, îmi faci cadou, / Puică galbenă, un ou, / Şi nici n-ai avut habar / Că-mi laşi zilnic în cuibar, / Parcă lunecat din cer, / Dintr-o stea, un giuvaer“; Gerda Barbilian l-a silit pe Ceauşescu să revină asupra unui proiect de lege care interzicea deţinerea cîinilor în apartament; manuscrisul ultimului roman al Hortensiei Papadat-Bengescu, care mărturisea că nu l-a putut citi pe Proust, s-a pierdut (dar aflăm din nota de subsol a editurii că între timp s-a găsit şi tocmai se află sub tipar); Călinescu citise o povestire de-a lui Kafka în franceză şi-l impresionase; vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Sadoveanu se deplasa cu o gardă personală înarmată şi e posibil să fi făcut fatala congestie cerebrală de la o rădăcină de ginseng (de altfel, capitolul dedicat lui Sadoveanu, care conţine şi o splendidă rememorare a unei excursii cu bărcile în Deltă a scriitorilor în timpul căreia, cu pantalonii daţi jos şi rămas în chiloţi, G. Călinescu merge în picioarele goale prin nămol, mi se pare, de departe, cel mai reuşit literar); Tristan Tzara a vizitat România în 1947 şi s-a arătat „fascinat“ de numărul unic în 13 exemplare din scandaloasa revistă Pula, scos (la 1 octombrie 1931) de Paul Păun, Gherasim Luca, S. Perahim şi Aurel Baranga; Günther Grass a vizitat România comunistă cu ocazia unei expoziţii de carte; ca să cucerească o femeie, Paul Celan „s-a aşezat turceşte, la picioarele ei, dezbrăcat de cămaşă, ca un sclav“; interesat de hasidism, Nichifor Crainic l-a citit pe Martin Buber; Marin Preda a trebuit convins să citească Ulise, care se pare că i-a plăcut; romanul colectiv al desantiştilor, Autobuzul cu însurăţei, n-a mai fost publicat şi din cauză că Bedros Horasangian şi-a retras capitolul pentru că „se considera un scriitor independent“... Unele scene sînt foarte emoţionante, cum sînt cele în care Hortensia Papadat-Bengescu îl primeşte pe tînărul critic aşezată în umbră pentru a nu i se vedea chipul îmbătrînit sau cînd sînt consemnate ultimele vorbe şi gesturi de dinaintea morţii ale lui Camil Petrescu („Lăsaţi-mă să mor!“) sau G. Călinescu („plîngea în hohote, nu voia să moară“). O carte tristă, plină de umor, cu portretele oamenilor din spatele scriitorilor şi cu amintiri nepreţuite despre ei.  

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.