Cum vorbim despre poezie

Publicat în Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie – 3 octombrie 2018
Cum vorbim despre poezie jpeg

 D. Sam Abrams, Între Beckley și București: Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu citiți la Barcelona de un critic american, traducere de Jana Balacciu Matei și Lilica Voicu-Brey, Editura Meronia, 2018.

● Romulus Bucur, Opus Caementicium, Editura Universității „Transilvania“ Brașov, 2015. 

Există reguli tacite ale cronicii. Una dintre ele privește, aș spune, adecvarea. Nu poți recenza, de pildă, cărți care ți depășesc stricta expertiză, exersată în timp (după 13 ani de survol al literaturii române, nu e recomandat să te a-runci cu inocență spre cartea străină), după cum sînt contraindicate revenirile, trois ans après, la volume pe care, la vremea lor, le-ai ratat. E principalul motiv pentru care am ales să nu discut nici una dintre aceste cărți în cadrul rubricii mele. Dacă am ținut totuși să le comentez e pentru că, diferite fiind, acestea se întîlnesc într-un punct, după părerea mea, foarte sensibil: ambele propun moduri de a glosa pe marginea poeziei pe care, după știința mea, critica autohtonă le-a practicat rarissim. Informate, decomplexate și extrem de originale în ideație, cele două eseuri au tot ce le trebuie pentru a reconcilia cititorul cu un gen care, multora încă, le inspiră o teamă respectuoasă.

Profund reconfortante intelectual și înalt provocatoare, cele trei eseuri ale lui D. Sam Abrams se impun imediat în prima linie a bibliografiei critice privitoare la Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Mircea Cărtărescu. Nu fac, prin asta, nici un proces de intenție comentatorilor de la noi. Remarc doar că prea puțini dintre ei și-au pus problema de a rezolva cu adevărat sistemul de ecuații pe care, vrem, nu vrem, istoria literară ni-l impune. La șase decenii de la afirmarea generației celor dintîi și la patru (deja!) de cînd autorul Căderii se impunea în Cenaclul de Luni, putem număra pe degetele de la o mînă intervențiile care au depășit granițele simplei descrieri sau ale spontanului verdict publicistic. Așa încît, scindați între asimilări necritice și refuzuri generaționiste, nu prea mai știm să răspundem scurt și eficace la întrebări elementare. Cum e, de exemplu, aceea legată de poziția acestor poeți în tabloul literar postbelic. Că, față de Sorescu și Stănescu, sensibilitatea actuală e mai degrabă rezervată, e un fapt. Dar cît e capriciu și cît evaluare în această rezervă, e greu de precizat. Situația lui Mircea Cărtărescu e, aparent, mai comodă: îl citim ca pe un campion al aluziei livrești, ca și cum poezia lui ar fi plecat din și s-ar fi întors în Levantul din 1990.

Veduta cu totul particulară în care s-a instalat îi permite criticului american stabilit în Barcelona (un chiasm care împacă fericit două continente și două atitudini) să vadă și dincolo de aceste marote. Mai întîi, pentru că n-are ezitări în chestiunea clasamentelor. Pentru el, toți trei sînt, dintru început și răspicat, mari poeți europeni. E un tip de abordare pe care, are dreptate Marius Chivu s-o remarce în prefață, nici unul dintre criticii români n-ar putea-o asuma fără o anume prudență. (Poate și pentru că, măcar de la Cioculescu încoace, sîntem cu toții prinși într-un joc de strategie a autorității care, nu-i așa, trebuie conservată cu grijă.) În al doilea rînd, D. Sam Abrams și-a trasat hărțile în funcție de receptarea internațională a acestor trei poeți, mai puțin oscilantă și, prin urmare, mai acurată.

E, cum spuneam, reconfortant să con-stați că, de exemplu, legenda numeroaselor traduceri de care a beneficiat Sorescu n-a fost rezultatul unei campanii abile de self-promoting, ci o realitate cuantificabilă. Luat în seamă de mari editori, antologat în poziții onorante, autorul lui Iona a făcut o veritabilă carieră peste Ocean. Inclusiv postumă. Și merită notat că ultimul său volum, Pragul, scris pe patul de spital în săptămînile dinaintea morții, a constituit punctul de plecare al unei opere compuse de Michael Hersch, On the Threshold of Winter. Și Nichita Stănescu e degrevat de prejudecățile care, la noi, au crescut odată cu mitul său biografic. Pe de-o parte pentru că, arată convingător Abrams, traseul poeziei lui n-a fost unul care să ducă spre fundături abstracte. Dimpotrivă: inteligența poetului a avut o dimensiune marcat realistă și jubilatorie, la antipozii gravității de tip Lucrețiu, Goethe ori Emerson. În al treilea rînd, ceea ce definește critica lui Abrams e o anumită frenezie a construcției argumentative. Eseurile lui sînt străbătute perpendicular de idee, ca de un fir de strună cu plumb în capăt: fiecare dintre ele pledează pentru imagine coerentă, la capătul căreia probele invocate (rezultate dintr-o foarte serioasă documentare) se transformă în virtutea propriilor lor misiuni finale. Știm cu toții că postmodernismul românesc e de neconceput fără Mircea Cărtărescu. Dar numai Abrams a formulat clar ipoteza că, în realitate, de la un moment încolo, scrisul poetului se îndepărtează de manifestele primilor ani de după debut, repliindu-se într-o formulă intimă și ilustrînd în mod decisiv o criză a modernității, mai evidentă ca oriunde în volumul Nimic.

Un sistem de mărturii afective

În 2015, aproape nebăgată de seamă, apărea una dintre cele mai bune cărți de poezie din literatura română a ultimelor trei decenii: Arta războiului, de Romulus Bucur. Pe jumătate antologie, pe jumătate colecție de piese inedite, aceasta împrumuta titlul de la un ciclu de poeme în care autorul dezasambla, sintetiza și remodela tot ce însemnase scrisul său de la debut pînă la momentul acela. Și anume, păstrînd intacte cele trei trăsături pe care critica literară le-a găsit definitorii pentru a-i ilustra formula, dar accentuînd-o tocmai pe a patra, despre care nimeni n-a scos o vorbă. Astfel că biografismul, priza la cotidian și dispoziția spre experiment au fost reinvestite într un context cultural schimbat: vocea care interpreta confesiunile nu se mai suprapunea cu aceea a lui Romulus Bucur însuși și nu mai descria, să zicem, atmosfera căminelor studențești din anii ’80 (așa cum se întîmplase în poemele din volumul colectiv Cinci), ci îi era atribuită unui soldat roman cu identitate variabilă. Îl cheamă tot Romulus, e cînd în campanie, cînd retras la vatră, cînd le-gionar, cînd membru al trupelor auxiliare, aspirînd la cetățenie. În toate ipostazele, însă, și pretutindeni, e urmărit de spectrul morții, care devine în chip subtil și prin acumulare macro-personajul întregii secvențe. Ceea ce, sigur, e de natură să-i sporească profunzimea, dar și (lucrul mi se pare și mai important) să divulge adevăratul cod în care Bucur își concepe poezia: unul marcat cultural, răspunzînd unor exigențe din care lipsesc modelele localiste, dar în care Pessoa și Ezra -Pound (cu falsele lui traduceri din latină și provensală) sînt veritabile stele fixe. Ce folos? Lucrul a fost prea puțin observat, iar volumul a atras, la vremea lui, nu mai mult de două cronici.

La puțină vreme după acest episod, dar într-o regie editorială atît de discretă încît, azi, mă văd nevoit să-i salut prezența ca pe o noutate, Romulus Bucur publică un eseu cu alură de joc intelectual și cu eficiență de document: Opus Caementicium. E numele unei varietăți de beton folosite în Roma antică. O bună metaforă pentru cuprinsul prezentei cărți, care reunește un grupaj de texte ce trasează, împreună, conturul unei automonografii, cu tot côté-ul drolatic pe care-l presupune o atare încercare. Pe scurt, Romulus Bucur reconstituie cîmpurile magnetice de care a depins sau încă depinde literatura lui. Își rezumă și își detaliază „genealogia“ livrescă, măsurînd distanțele care-l separă de poeții de care s-a simțit, în diferite proporții, atras. E vorba, cu cuvintele lui Harold Bloom, despre așa numita „anxietate a influenței“ de la care nici un creator (mai ales: nici un poet) n-are cum se eschiva. Prin asumare, prin posesie, prin completare, prin forme ale smereniei – cumva tot se întîmplă ca marile minți, marile sensibilități care ne-au precedat să ne trimită în prezent ecourile lor. Pentru Bucur, acestea se numesc cummings, Pound, Eliot, Stevens, Olson și Berrigan (pentru Projective Verse); dintre italieni, Montale, Ungaretti, Pavese și Saba (acesta din urmă respins virulent, ceea ce, o recunoaște și autorul, nu poate fi întîmplător); dintre români, Gellu Naum și albatrosiștii de tip Caraion, Tonegaru, Corlaciu sau Stelaru (prizați însă diferit, în doze homeopatice); și, ca încheiere semnificativă, poezia Extremului Orient, în special cea chineză, pe care Bucur o cunoaște bine și-o comentează prob ori de cîte ori are ocazia.

Nu e, propriu-zis, o bibliografie, aceasta. Ci mai degrabă un sistem de mărturii afective. Nu o dată, de altfel, amănuntele devin imponderabile: cutare poem e scris în timpul unui concert pentru pian și orchestră de Rahmaninov, altul a avut drept fundal gestul arderii unor coji de portocală. Scene, în sine, poetice. Nici mai departe, adică acolo unde Romulus Bucur își glosează Arta războiului într-o suită de false endnotes, nu e cazul să ne grăbim să stabilim filiații. Anumite sintagme latinești, în special cele buruienoase, provin din Catullus. Era de bănuit. După cum era că începutul din -Langueur al lui Verlaine comunică excelent cu timbrul decadent al grupajului. Sînt, după părerea mea, punctele forte ale acestei cărți, cele care merită asimilate deplin. Nu doar pentru a deprinde un kit de înțelegere a unui foarte important autor din generația ’80, ci, în primul rînd, pentru a exersa lectura de poezie într-o formă eliberată de infatuare și provincialism. 

Cosmin Ciotloş este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă, Editura Humanitas, 2017.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.