Criticul, omul...

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
Criticul, omul    jpeg

● Ion Vartic în joc de oglinzi, Marta Petreu & Anca Hațiegan (coordonare și revizie), Editura Școala Ardeleană, 2021.

Am citit această carte de aproape patru sute de pagini cu sentimentul limpede al unei întîlniri, fără să știu (am luat-o în ordine, n-am tras cu ochiul la cuprins) că, la finalul ei, chiar voi da peste o excepțională confesiune a profesorului Vartic care să-mi certifice en fanfare senzația. Editoarele volumului, Marta Petreu și Anca Hațiegan, au făcut bine s-o lase la urmă: interviul, datorat lui Liviu Malița, echilibrează crochiurile de pînă acolo, fie ele memorialistice sau propriu-zis critice, conferind întregului o structură muzicală. Cuvînt esențial aici, care n-ar trebui să ne mire cîtuși de puțin. E o „nemereală fericită” (vorba unui prozator dintre Războaie) aceea că, iată, pînă și scrisul despre Ion Vartic se încarcă de calitățile scrisului lui Ion Vartic.

Sînt numeroși cei care au sesizat în eseurile sale această însușire. Începînd, chiar de la debut, din 1978, cu cronica Danei Dumitriu, care vorbește despre „o rară vigoare și muzicalitate”. M-a bucurat să văd observația repetată în varii forme și pe varii tonuri, ca pe o evidență care, spre deosebire de altele (crase banalități, nici măcar metafizice...), ar merita să circule. N-avem, între eseiștii noștri, atît de mulți capabili să susțină o asemenea etichetă încît să ne permitem acte de neglijență simbolică. Că e vorba de Spectacol interior, de Modelul și oglinda, de Cioran naiv și sentimental, de Clanul Caragiale (le numesc inclusiv pentru a le sugera celor care nu le-au citit cîteva posibile piste), cărțile lui Ion Vartic trasează în aerul paginii demonstrații care vibrează sonor, în evoluție și pe straturi. Nu e, să ne-nțelegem, un simplu efect calofil sau cine știe ce opțiune stilistică deliberată. Scrisul e omul, revelația interpretativă e omul, pînă și scenarizarea ei e omul. O spune, riguros și extrem de expresiv, Marta Petreu chiar aici, într-un paragraf pe bună dreptate memorabil: „Vorbește greu, poticnit, aproape bîlbîit, așa că mă face să mă gîndesc, nu totdeauna, dar destul de des, că este ca o… orchestră care își acordează, înainte de concert, instrumentele. Încet-încet, interpretarea se lămurește – adesea i‑o întrezăresc înainte s‑apuce el să adune toate firele într‑un singur nod și înainte de‑a ajunge să mi‑o spună el cu voce tare; dar mă abțin să i‑o suflu, deși și asta ar fi o dovadă că a lucrat și‑a explicat perfect. De obicei termină cu o voce tot ezitantă, mai sigură totuși decît la început și întretăiată de cîte un mic tril de triumf. După cîte o asemenea analiză, făcută fie față în față, fie la telefon – ultima a fost pe o tragedie a lui Seneca –, am aceeași senzație de încîntare ca și cum aș fi ascultat încă o dată Don Giovanni”.

Am ținut să încep așa pentru a descuraja din start suspiciunea că mulțimea de portrete (și chiar, în parte, autoportretul din final) ar fi o oarecare colecție de anecdote ocazionate de recent apărutul Festschift. Nici pomeneală! Toți cei care scriu, marcînd fie generozitatea lui Ion Vartic, fie eleganța lui, fie teribilul spirit ludic, fie bunul instinct al prieteniei, fie alte și alte detalii și frînturi, o fac cu convingerea că asistă, de fapt, la un uriaș și rafinat happening cultural. O lasă să se înțeleagă Ruxandra Cesereanu într-o intervenție care brodează în jurul pasiunii comune (ba chiar: de ocultă comunitate) pentru Bulgakov, de unde și cognomenul conferit lui Ion Vartic (nu-l dezvălui, povestea merită citită). O spune și Aurel Codoban, explicitînd, în versiune proprie (drept urmare, contestată cu umor de celălalt protagonist cîteva pagini mai încolo), un extrem de simpatic episod din iulie 1976: și anume un „pact de neagresiune” parodic pe care el și profesorul Vartic l-au încheiat la insistențele lui Marian Papahagi în urma unui conflict pricinuit... Dar știm oare ce l-a pricinuit? Concluzia lui Codoban e mai importantă decît epica: „Sensurile și semnificațiile în care te înscrii supun comportamentul tău platitudinii și lipsei de libertate spontană a consecințelor și coerenței normate. Pe scurt: te fac previzibil și plicticos și îți iau orice urmă de spontaneitate. Dar Doru Vartic, angajat în sensurile și semnificațiile care fac cultura noastră să fie occidentală, ceea ce textele sale o mărturisesc din plin, preferă să păstreze spontaneitatea angajamentelor și comportamentului său”.

Așa trebuie, deci, înțelese șotiile de care acest Joc de oglinzi (titlul mă duce cu gîndul la volumul de versuri al lui Luca I. Caragiale) e plin: ca niște forme acute de subminare a rutinelor în care, fatalmente, destui se complac. Fără ca asta să presupună lipsă de adîncime, cum ar putea crede superficialii gravi. Dimpotrivă, în fond, Ion Vartic e un melancolic, o sesizează cineva la un moment dat, de nu chiar un anxios. Are, poate de aceea, izbucniri neașteptate și cu-atît mai pline de tîlc: Ion Ianoși evocă un episod forte de la începutul anilor ’90, încheiat cu o concluzie care spune, ea singură, multe despre tipul de intelectual, cu adevărat occidental, pe care îl întruchipează profesorul Vartic: „Nu suporta nici o discriminare, etnică sau religioasă”. Tot despre acest model vorbește și Marian Papahagi într-o scrisoare din august 1995, mitraliind polemic diverse „rockstars” culturale („ceata autoproclamată a imaculaților”) apărute la noi în ultimele trei decenii. Și nu mai puțin Eugen Uricaru, pe care țin să-l citez pentru această frază, care, dispensată de cunoscuta metaforă a lui Blaga, poate însoți, ca motto, orice manual de etică aplicată: „Doru Vartic este un om rar. El este unul dintre aceia care dacă se nimerește în calea unei lumini reușește să nu o întunece ci să-i dea un înțeles, spunîndu-i povestea printr-un inteligent joc de umbre”. Căci, îmi vine să spun, (și) asta e cartea despre care am scris acum: o lecție morală în sens înalt.

Cosmin Ciotloş este critic literar și lector la Facultatea de Litere din București. Cea mai recentă carte publicată: Cenaclul de Luni. Viața și opera, Pandora M., 2021.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.