Condiţia africană

Publicat în Dilema Veche nr. 796 din 23-29 mai 2019
Condiţia africană jpeg

● Chimamanda Ngozi Adichie, Ce simţi în jurul gîtului, traducere de Anca Dumitrescu şi Elena Marcu, Black Button Books, 2019. 

Nigeriana Chimamanda Ngozi Adichie (n. 1977) face parte dintr-o generaţie de prozatori americani născuţi în anii ’70, crescuţi şi/sau educaţi în marile universităţi, scriitori precoci, talentaţi şi foarte premiaţi, a căror proză îşi trage seva exclusiv din rădăcinile culturilor de origine. Am scris anul trecut despre dominicanul Junot Díaz, şcolit la Cornell, şi despre vietnamezul Viet Thanh Nguyen, şcolit la Berkeley, ale căror volume de proză scurtă (Sufocare, Black Button Books, respectiv Refugiaţii, ART), ambele remarcabile, au ca temă unică viaţa imigranţilor/refugiaţilor. Chimamanda Ngozi Adichie, cu studii la Yale şi o bursă la Harvard, s a remarcat, ca şi congenerii ei, încă de la debut şi a continuat să scrie, ca şi ceilalţi, deopotrivă proză şi eseu pe temele momentului: feminism, imigraţie, postcolonialism. Tradusă în română cu primele sale romane acum aproape un deceniu – Hibiscus purpuriu şi Jumătate de soare galben au apărut la RAO –, Chimamanda Ngozi Adichie a fost între timp preluată de Black Button Books, care i-a tradus în ultimii ani restul operei: două cărţi de eseuri, Feministă(ă), feminişti şi Dragă Ijeawele: un manifest feminist în cincisprezece sugestii, romanul Americana, iar acum, iată, şi volumul de povestiri publicat în 2009.

Violenta proză care deschide cartea, „Celula Unu“, surprinde într-o cheie kafkiană horror represiunile sîngeroase ale unui guvern african corupt, dar celelalte unsprezece proze, plasate în Nigeria sau în State, surprind cu fineţe şi cu multă culoare conflictele culturale deopotrivă la nivel personal şi social ale unor femei nigeriene tinere care încearcă să-şi facă o viaţă departe de continentul african. Toate relaţiile din carte evoluează pe marginea unor rupturi, personajele confruntîndu-se cu delicata problemă a echilibrului dintre asimilare şi adaptare, într-un context marcat de aşteptări şi prejudecăţi, de nesiguranţă şi nevoi. Dar vulnerabilitatea dislocării este întotdeauna contracarată de o anume dîrzenie a personajelor. În proza titulară („The thing around your neck“ în original), narată la persoana a doua şi într-un ritm foarte alert, o tînără ajunge în State, după ce cîştigă loteria vizelor, e molestată de unchiul care o primise în gazdă, are norocul să întîlnească un bărbat alb aproape perfect, dar „legătura“ cu ce-a lăsat acasă e prea strînsă. În „Aranjorii de căsătorii“, o tînără orfană este căsătorită de unchii ei cu un nigerian ajuns medic în State, doar pentru a constata ulterior că acesta încă era căsătorit de convenienţă cu o femeie care acceptase să-l ajute astfel cu viza. Dacă în prima povestire bărbatul american este îndrăgostit de nigeriană inclusiv datorită originilor ei africane, pe care le cunoaşte şi le admiră, în cea de-a doua, bărbatul nigerian o forţează pe tînăra lui soţie să renunţe la tot bagajul cultural african (limbă, gesturi, feluri de mîncare) pentru o asimilare pînă la dispariţie în peisajul social american. În „Ambasada Americii“, o altă povestire pe tema (inclusiv a) cuplului, o femeie îndoliată de recenta moarte a copilului în timpul războiului civil refuză să-şi mărturisească drama pentru a obţine viza şi a trece graniţa pe urmele soţului.

Cumva paradoxal, cele mai bune povestiri nu au însă în centru relaţia femeie – bărbat şi confruntarea cu Occidentul. În „O experienţă intimă“, două femei găsesc un refugiu comun în timpul unei altercaţii sîngeroase între africanii creştini şi africanii musulmanii. Femeile aparţin celor două religii aflate în conflict deschis, iar apropierea lor este surprinsă cu multă delicateţe. În „Fiorul“, o studentă recent părăsită de iubitul ei găseşte consolare în prietenia cu un alt tînăr nigerian, de data asta gay şi foarte religios, ameninţat cu deportarea. În „Fantome“, doi bărbaţi intelectuali, foşti colegi de baricadă în vremuri tulburi politic, se reîntîlnesc după mulţi ani, unul dintre ei suspectîndu-l pe celălalt, dispărut şi crezut mort vreme îndelungată, de un pact oportunist. În fine, în „Colina Maimuţei Săltăreţe“ – singura proză satirică din carte şi, probabil, cea mai autobiografică – este surprinsă atmosfera intelectuală plină de prejudecăţi rasiale interne din timpul unei rezidenţe literare a unor scriitori veniţi din mai multe ţări africane (vezi fragmentul de mai jos).

Deşi nu toate povestirile reuşesc să pătrundă în profunzimea psihologică a conflictelor şi cîteva personaje, mai ales cele masculine, n-au un profil conturat suficient (de altfel, cîteva situaţii de aici au fost între timp dezvoltate în masivul roman Americana, premiat cu National Book Critics Circle în 2013), scrisul Chimamandei Ngozi Adichie îţi lasă senzaţia puternică a neliniştii unor rătăcitori aflaţi departe de familie, de tradiţii, de viaţa pe care şi-ar fi dorit-o.

***

Chimamanda Ngozi ADICHIE
Ce simţi în jurul gîtului (fragment)

Candelabrul din sala principală atîrna atît de jos încît Ujunwa îl putea atinge cu mîna. Edward stătea la un capăt al mesei lungi, cu față de masă albă, Isabel, la celălalt capăt, iar participanții între cei doi. Podeaua de lemn masiv trosnea zgmotos în timp ce chelnerii împărțeau meniurile. Medalioane de struț. Somon afumat. Pui în sos de portocale. Edward i-a îndemnat pe toți să ia struț. Era pur și simplu groozaav. Lui Ujunwa nu-i surîdea ideea de a mînca struț, nici nu știa că oamenii mănîncă struț, și cînd a spus asta, Edward a rîs binevoitor și a zis că, desigur, struțul e o emblemă africană. Toată lumea și-a comandat struț și cînd Ujunwa a primit puiul, cu prea mult suc de citrice, s-a întrebat dacă nu cumva chiar ar fi trebuit să comande struț. Oricum arăta ca friptura de vită.

După aceea, participanții s-au adunat în foișor, cu excepția ugandezului, care s-a retras cu Edward și Isabel. Au încercat să prindă insecte zburătoare, au băut vin, au rîs și s-au luat peste picior: Voi, kenyenii, sînteți prea supuși! Voi, nigerienii, sînteți prea agresivi! Voi, tanzanienii, n-aveți deloc stil! Voi, senegalezii, sînteți prea spălați pe creier de francezi! Au vorbit despre războiul din Sudan, despre declinul colecției African Writers (Scriitori africani), despre cărți și despre scriitori. Au căzut de acord că Dambudzo Marechera era fenomenal, că Alan Paton era arogant, că Isak Dinesen era impardonabilă. Kenyanul și-a luat un accent specific european și, trăgînd din țigară, a declamat ceea ce spusese Isak Dinesen despre cum copiii Kikuyu deveneau retardați mental la nouă ani. Au rîs. Femeia din Zimbabwe a spus că Achebe era plictisitor și că nu făcea nimic cu stil, iar kenyanul a spus că asta era un sacrilegiu și s-a repezit la paharul ei de vin, pînă cînd ea a rectificat, rîzînd și spunînd că, evident, Achebe era sublim. Senegaleza a spus că aproape a vomitat cînd un profesor de la Sorbona i-a zis că Joseph Conrad era de partea ei, de parcă n-ar fi putut hotărî singură cine era de partea ei. Ujunwa a sărit și ea, perorînd prostii, încercînd să-i imite pe africanii lui Conrad, simțind în cap ușurătatea dulce a vinului. Tipa din Zimbabwe s-a împiedicat și a căzut în fîntîna arteziană și a ieșit împroșcînd apă, cu dread-urile ude, spunînd că a simțit niște pești mișunînd pe acolo. Kenyanul a zis că o să folosească asta în povestirea lui – pești în fîntîna arteziană a complexului de lux – pentru că oricum nu știa despre ce să scrie. Senegaleza a spus că povestea ei era chiar povestea ei, despre cum și-a jelit iubita și despre cum durerea i-a dat curaj să le spună părinților că e gay, deși acum aceștia îi priveau lesbianismul ca pe o glumă și continuau să vorbească cu alte familii despre un tînăr eligibil. Sud-africanul negru a părut alarmat cînd a auzit „lesbiană“. S-a ridicat și a plecat. Kenyanul a zis că sud-africanul îi amintea de tatăl său care mergea la biserică și nu vorbea cu oamenii de pe stradă pentru că nu erau izbăviți. Femeia din Zimbabwe, tanzanianul, sud-africana albă și senegaleza au vorbit cu toții despre tații lor…

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.