Clubul inocenţilor

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Un jurnal impersonal jpeg

Probabil nu întîmplător am început să citesc Sefarad de Antonio Muñoz Molina cu gîndul la Alexandru Vona. Ştiam că acesta din urmă provine dintr-o veche familie de evrei marrani izgoniţi din Spania în 1492, ştiam că era înrudit pe linie maternă cu Elias Canetti şi că-şi luase numele de Vona – anagramă a lui Navon, nume românesc tot din arborele său genealogic – la debutul cu Versuri în 1936, deşi el se numea, de fapt, Alberto Enrique Samuel Bejar y Mayor. În 1993, cînd a publicat pentru prima dată în româneşte Ferestrele zidite, romanul său excepţional, am scris despre el în România literară, iar Alexandru Vona mi-a scris o minunată scrisoare. Fusese plăcut surprins de apropierea pe care o făcusem între scrisul său şi cel al misticului San Juan de la Cruz. Chiar aşa era, ecoul lui San Juan se regăsea în Ferestrele zidite la fel de clar ca umbra melancolică a „adevăratei patrii“ din care evreii fuseseră alungaţi – Sefarad, numele ebraic al Spaniei. Efectul era unul cu totul insolit, căci, dincolo de clarele referinţe care s-au făcut mai tîrziu (Robert Walser, Musil, Robbe-Grillet), melancolia grea din toate cărţile sale era moştenită de rafinatul scriitor român interbelic (alungat şi el din România într-o buclă a istoriei care i-a suspendat destinul literar) de la misticii spanioli – ebraici sau creştini.

Se ştie, Ferestrele zidite, romanul citit de Monica Lovinescu şi Mircea Eliade în manuscris, a fost tradus foarte prost de Claude Sernet, un „stalinist înrăit“ (cum îl numea Monica Lovinescu), astfel încît nu a putut avea un veritabil parcurs francez. El a apărut abia în 1993 în româneşte, iar în 1995 în franceză, de astă dată în traducerea excepţională a lui Alain Paruit. După scrisorile schimbate în 1993, rămăsese să ne vedem la Paris, căci Alexandru Vona nu mai voia să revină în România. Nu ştiu dacă a făcut-o, totuşi, pentru că, între timp, plecasem şi eu, cu gîndul să nu mai revin vreodată. M-am răzgîndit, cum se întîmplă, dar cînd am ajuns la Paris, Vona murise. Am regăsit însă, la mai mulţi prieteni ai săi – avea şi cronica literară părţile ei bune –, ecoul generos al bucuriei de a i se fi descoperit în opera sa esenţială ecouri din mistica spaniolă.

N-am recitit de atunci Ferestrele zidite – romanul unui mic oraş de provincie interbelic prin care trece un San Juan sefard, obligat să plece şi el curînd în exil – şi nici nu l-am întîlnit pe Alexandru Vona decît recent, într-o extraordinară pagină din Sefarad de Muñoz Molina, unde apare sub alt pseudonim, Emil Roman, dar şi cu numele său adevărat, sefard, don Samuel Béjar y Mayor. Acesta e şi numele sub care scriitorul spaniol îl include pe Vona în „Clubul inocenţilor“, personaj colectiv în acest roman-eseu tulburător despre vină, iresponsabilitate şi uitare. Iată-l povestindu-şi destinul, cu farmecul său autentic, care trece şi în pagina lui Muñoz Molina: „Eu nu sînt evreu datorită religiei strămoşilor mei, pe care părinţii mei n-au practicat-o niciodată, şi de care cînd eram tînăr îmi păsa la fel cum vă pasă dumneavoastră de credinţa bunicilor în miracolele sfinţilor catolici. Un timp, încă mai putea fi ca o boală secretă, care nu te exclude din societatea celorlalţi pentru că nu iese la iveală prin semne exterioare, prin pete sau bube ce te pot condamna ca pe un lepros din Evul Mediu. Dar într-o zi, în 1941, a trebuit să-mi cos o stea a lui David galbenă pe pieptul paltonului, şi de atunci boala n-a mai putut fi ascunsă, iar dacă eu uitam pentru o clipă că sînt evreu şi că nu puteam fi decît un evreu, privirile celor pe care-i întîlneam pe stradă sau pe platforma tramvaiului (cît timp ni s-a mai dat voie să circulăm cu tramvaiul) aveau grijă să mi-o amintească, să mă facă să-mi simt boala şi ciudăţenia.“

Sefarad e un roman-documentar în care ficţiunea – „umbra mincinoasă a literaturii“ – intervine doar în atenuarea ororii, a crimei din pură plăcere, a cruzimii reflexe. Literatura nu e aici decît tendinţa – estompată pînă la dispariţie – de a explica ecoul crimelor de ieri în conştiinţele amnezice de azi, dorinţa de a da sens nonsensului, „meschinăriei aproape universale... intimei doze de infamie ce au susţinut edificiul sanguinar al tiraniei“. Clubul inocenţilor – al victimelor (cazul lui Alexandru Vona), dar şi „al naivilor, al idioţilor binevoitori, al păcăliţilor şi al sacrificaţilor fără recompensă“ (între care Muñoz Molina îi include pe Gide, pe H.G. Wells, Hemingway, Romain Rolland sau Albert Einstein) – e acea selectă confrerie atentă, azi, ca întotdeauna, mai mult la forme, la corespondenţe, la promisiuni de onoare. Cei din a doua categorie sînt oamenii marilor idei, oripilaţi de partea practică a lucrurilor, cei cu ajutorul (vanităţii) cărora se pun la cale marile mîrşăvii. Cu ajutorul lor, istoria se repetă, deşi, de obicei, ei sînt profunzi cunoscători ai acesteia.

De ce, de pildă, astăzi, la noi, discursul anticomunist – mai ales cel venit dintr-o zonă aflată, atunci şi acum, la adăpost – provoacă, în cel mai bun caz, plictiseală? Poate şi pentru că reflexele dictatoriale, despotice, abuzive dezvoltate în ţesătura socială şi culturală s-au transmis, în prezentul nostru, aproape intacte. Ele supravieţuiesc şi astăzi şi sînt activate de orice situaţie de putere necondiţionată. Ne-am trezit într-o reţea mai fină, mai deasă – şi mai subtilă ca discurs – de mici dictatori inexpugnabili, încîntaţi de propria persoană. Nu mai are nici o importanţă că unii dintre ei aparţineau, pe vremuri, selectului club al (foştilor) inocenţi.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.